Iuliu Hateganu

Parcul Babes inlocuit de complexul imobiliar Iuliu Hateganu

Publicat pe Actualizat pe

babes 2

Clujenii nu sunt chiar indiferenti la putinele parcuri adevarate pe care le mai au. De fapt mai sunt 2 traditionale (Parcul Mare si Parcul Babes) – asa le spuneam acum 30-40 de ani. A mai aparut o enclava in cadrul teritoriului detinut de Agronomie.  Parcul Mare este acum „Simion Barnutiu”, Parcul Babes pe buna dreptate are denumirea de Iuliu Hatieganu iar Agronomia este USAMV. Parcul Feroviarilor nu mai este demult parc ci mai degraba o viitoare noua afacere imobiliara care sta intr-un incubator de afaceri privat sub privirile binevoitoare ale Primariei (Riverside Sport Park si Riverside City Center), parcul Intre Lacuri a devenit mai degraba o anexa verde si de promenada a mallului din zona, iar Cartodromul va deveni un amfiteatru in aer liber si popicarie,  o afacere prospera  (nu neaparat si pentru clujeni) realizata in urma unor abuzuri urbanistice realizate chiar de catre administratie.

Am intilnit pana acum opinii diferite despre parcul Babes, unele sentimentale (Ovidiu Blag),  altele documentate sub aspect urbanistic  (Vlad Sebastian Rusu) si altele ce vin din partea ce a mai ramas vie in societatea civila clujeana (Adrian Octavian Dohotaru -SOS Societatea Organizata Sustenabil).

Parcul Babes a fost ca si „U” o stare de spirit, evocata de catre un ziarist mentionat mai sus. Starea de spirit poate dura o clipa sau secole. Cam asta se intimpla acum si cu parcul Babes. Copilarind in zona imi pot aduce aminte de antrenamentele lui Nastase si Haradau pe terenul 1  pe care se afla acum sediul Facultatii de sport. De asemenea multipla campioana inclusiv medaliata olimpic, Eva Zorgo Raduly era frecvent intilnita pe aleile ce duceau spre terenurile de atletism.  „U” istii din lotul mare  se antreanu pe terenurile de iarba si uneori zgura de langa Poligon, se incingeau jocuri de baschet la „panouri” in care din cand in cand se mai „incurcau” cu amatorii sau juniorii de la „scoala sportiva”, jucatori ca Barna, Craciun si multi altii,  si ma tem ca ca amintirile ce pot fi evocate sunt multe si ne indeparteaza de subiect.

Lucrurile au inceput sa se schimbe dupa 1990 cand au aparut constructii noi, necesare avand in vederea ca aceasta baza  universitara trebuia sa aiba facultatea de sport aproape de aceste terenuri sportive. Caminul studentesc din parc (construit pe un teren utilizat atunci pentru antrenamente de rugby amenajat si cu doi „pereti” pentru tenis) a fost completat ulterior cu o noua cladire (birouri, cantina, sala conferinte) aflata in zona strazii Plopilor. Lucrurile au evoluat recent, UBB realizand aici un hotel (Universitas) de 10 etaje si o platforma betonata de cateva mii de metri patrati (vezi intrarea in parc din strada Plopilor) si care a transformat aceasta latura a parcului in altceva. Pot insa sa apreciez, insa uneori cu regrete,  ca fostul „bazin” a fost inlocuit cu o piscina inchisa schimband utilizarea sa din cea de „strand” sezonier, iar langa poligonul de tir si baza indoor de atletism s-a mai construit o sala de sport. Pe terenurile de beton de langa psicina Politehnicii a mai aparut inca o sala de sport ceea ce a redus suprafetele cu caracter de sport de masa ale parcului, transformandu-le si pe acestea in incinta in care toate terenurile se inchiriaza. Doar zona de sud a parcului a ramas libera publicului larg, cu terenuri libere pentru sport de masa, aleile din parc si spatiul de joaca de la „topogane”.

Au urmat ani la rand in care conducerea UBB a anuntat investitii iminente in parc. In fapt un proiect cu finantare externa ce a demarat si acum urmeaza acum modernizari masive ale parcului. In ce constau aceste modernizari? In 2010 Primaria Cluj Napoca, cel mai mare „srl” cu profil urbanistic si imobiliar din oras a emis  HCL 293/2010, care prevede realizarea unui PUD, schimbarea urbanistica pentru o parte din parcul de 34000 mp din zona din V3B spatii verzi agrement complexe sportive in V3B/A adica spatii auxiliare cu POTmax 29% si CUTmax  0.95. In baza acestor modificari, UBB a demarat un proiect cu bani europeni aprobat in 10.2013 in care  valoarea proiectului este de 31.712.688,88 LEI din care contribuția Uniunii Europene de 21.289.445,72 LEI, a Guvernului României de 3.256.032,88 LEI și contribuția Beneficiarului de 7.167.210,28 LEI si un  titlu pompos pe care il gasiti si aici.

babes

In ce consta in aceasta faza reabilitarea atat de laudata? Fara sa fi gasit alte informatii mai tehnice voi prelua din presa elementele ce fac subiectul modernizarii:  reabilitarea retelelor de alimentare apa, canalizare si hidranti din incinta parcului, reabilitarea si modernizarea a cinci terenuri de sport cu suprafata sintetica, nocturne si tribune, un teren de fotbal cu gazon sintetic in marime omologabila cu tribuna, nocturna, tabela de marcaj,  dar si  crearea de 13 noi sali de curs la Facultatea de Educatiei Fizica si Sport.

Realizarea unor astfel de investii nu justifica cheltuirea a 5 mil. euro, decat daca …

Realizarea unor infrastructuri de canalizare si hidranti, alimentare cu curent electric si care este preponderent orientata spre zona sudica si  sudvestica a parcului/campusului reprezinta doar ca o amenajare premergatoare ce poate sta la baza dezvoltarii unor noi cladiri „auxiliare” in interiorului parcului sportiv, mai precis in zona supusa acum modernizarilor si care este defapt zona neexploatata eficient de catre proprietar. Este de precizat ca latura nordica a parcului – de pe linga canalul morii beneficiaza deja de infrastructura si retele suficiente care sunt conectate magistralele edilitare de pe str. Plopilor.

Sigur, prefer sa gresesc in aprecierile pe care le fac, insa raspunsul il vom avea, nu la terminarea amenajarii ci, peste cativa ani, cand premisele pentru noi investitii (justificate sau nu) se vor realiza, cu o aprobarea perpetuu smerita a Primariei. Cu siguranta parcul/campusul ar trebui sa arate mai bine dupa terminarea lucrarilor, iar lucrari de modernizare erau necesare, insa este posibil sa apara si surprize pe langa cele pe care toata presa le-a inghitit si le-a laudat la unison.