Cluj Napoca

Orasul comoara si binomul verii: UNTOLD/SANTIER

Publicat pe Actualizat pe

untold

Vara asta tinde sa devină nu numai fierbinte dar şi hazoasa. Într-o ţară, cam ca din evul mediu, în care popii care trag clopotele milităreşte, ies cu prapurii şi fac slujbe care să aducă ploaia, oraşul este bântuit de evenimente ce ne readuc în prezent (TIFF, Electric Castle, UNTOLD) şi care marchează Capitală Europeană a Tineretului, dar care interferează cu un mare şantier care a cuprins artere esenţiale ale oraşului (Horea, Memorandumului, A. Iancu, Moţilor, Bariţiu, Primăverii – Plopilor).

Exista vreo legătură între aceste evenimente relativ culturale şi şantiere? Aparent nici una, dar în fapt ele sunt foarte legate şi arata vulnerabilităţile oraşului şi ale comunităţii. Iată un astfel de exemplu : UNTOLD şi reabilitările străzilor provoacă restricţii (inclusiv de circulaţie), ce enervează pe cei ce sunt afectaţi de acest eveniment, adică o groază de lume. Numitorul comun pentru aceste beneficii sau păcate este cel mai mare srl al Clujului adică Primăria Cluj Napoca, iar păpuşarii din spatele acesteia sunt managerii de proiecte, (să nu uităm că vorbim si de bani europeni), care cel puţin în privinţa lucrărilor de construcţii şi-au dovedit incompetenta prin lipsa realizării unor/unui studii (u) de impact, măsuri de contracarare a efectelor negative, concentrarea şi desfăşurarea lucrărilor în mod absolut haotic cu efecte precum congestia traficului, aprovizionare, disfuncţiile coordonării instituţiilor, calitatea unora dintre lucrări. Acestea şi altele sunt elemente care ne-au făcut fript zilele, nopţile şi au bubuit nonstop cu utilajele în urechile noastre, de parcă arşiţa nu era de ajuns. Sunt cei de la UNTOLD mai competenţi? – Locurile de campare/parcare nou amenajata, blocarea unor zone publice, amplasarea de toalete în parc, cort de prim ajutor cu medici, extinderea sau suprimarea de tronsoane în transportul public, lipsa unei limite de nivel sonor indiferent de oră, alte măsuri precum mobilizarea unor sectoare ale administraţiei indică un mai mare interes (nu neapărat şi mai multă competenta) pentru beneficiarii acestui festival, decât au avut până acum edilii pentru umilii cetăţeni când au deschis şi concentrat un astfel de mega şantier în jumătatea vestică a oraşului. Sigur, la finalul evenimentului, s-ar mai naşte întrebări de natură financiară ce priveşte distribuţia costurilor din bani publici şi/sau europeni, plata protagoniştilor, veniturile obţinute din vânzări de bilete/abonamente şi în final bilanţul financiar al unui astfel de eveniment. În final cetăţeanul obişnuit este îndreptăţit să ştie de ce şi cât a trebuit să plătească pentru acest festival, dacă tot ar trebui să plătească şi bilet, de ce e necesar se metamorfozeze oraşul din şantier într-o mega petrecere gen Ibiza pentru 4 zile şi care sunt beneficiile unei astfel de investiţii.

Interesul primordial al Primăriei este în final obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană, ceea ce înseamnă o întreprindere relativ similară cu cea din acest an, însă de cu totul altă anvergură în timp şi financiară, ceea ce reprezintă în fond o mega afacere, care împreună cu asfaltarea perpetuă a străzilor din oraş contribuie la gestionarea unor fonduri cu toate beneficiile pe care i le aduce o astfel de acţiune. Partea bună după desfăşurarea acestui fessantier clujtival, este experienţă care o vor avea organizatorii acestui eveniment şi va permite realizarea de noi astfel centre de atractivitate şi promovare, însă până acolo mai este un hop.De luni 3 august după terminarea festivalului lucrurile vor reveni la normal ?!, dacă şantierul ce revine mai este o stare de normalitate, adică ne vom întoarce în colbul unei veri absurde, când probabil cei mai mulţi angajaţi ai Primăriei vor intra în concediu, astfel încât cei ce vor rămâne în oraş nu vor fi chiar singuri în oraşul comoara (a cui?!) cu buldozerele, picamerele, dar şi aceiaşi indiferenţă din partea administraţiei.

Anunțuri

Parcul Babes inlocuit de complexul imobiliar Iuliu Hateganu

Publicat pe Actualizat pe

babes 2

Clujenii nu sunt chiar indiferenti la putinele parcuri adevarate pe care le mai au. De fapt mai sunt 2 traditionale (Parcul Mare si Parcul Babes) – asa le spuneam acum 30-40 de ani. A mai aparut o enclava in cadrul teritoriului detinut de Agronomie.  Parcul Mare este acum „Simion Barnutiu”, Parcul Babes pe buna dreptate are denumirea de Iuliu Hatieganu iar Agronomia este USAMV. Parcul Feroviarilor nu mai este demult parc ci mai degraba o viitoare noua afacere imobiliara care sta intr-un incubator de afaceri privat sub privirile binevoitoare ale Primariei (Riverside Sport Park si Riverside City Center), parcul Intre Lacuri a devenit mai degraba o anexa verde si de promenada a mallului din zona, iar Cartodromul va deveni un amfiteatru in aer liber si popicarie,  o afacere prospera  (nu neaparat si pentru clujeni) realizata in urma unor abuzuri urbanistice realizate chiar de catre administratie.

Am intilnit pana acum opinii diferite despre parcul Babes, unele sentimentale (Ovidiu Blag),  altele documentate sub aspect urbanistic  (Vlad Sebastian Rusu) si altele ce vin din partea ce a mai ramas vie in societatea civila clujeana (Adrian Octavian Dohotaru -SOS Societatea Organizata Sustenabil).

Parcul Babes a fost ca si „U” o stare de spirit, evocata de catre un ziarist mentionat mai sus. Starea de spirit poate dura o clipa sau secole. Cam asta se intimpla acum si cu parcul Babes. Copilarind in zona imi pot aduce aminte de antrenamentele lui Nastase si Haradau pe terenul 1  pe care se afla acum sediul Facultatii de sport. De asemenea multipla campioana inclusiv medaliata olimpic, Eva Zorgo Raduly era frecvent intilnita pe aleile ce duceau spre terenurile de atletism.  „U” istii din lotul mare  se antreanu pe terenurile de iarba si uneori zgura de langa Poligon, se incingeau jocuri de baschet la „panouri” in care din cand in cand se mai „incurcau” cu amatorii sau juniorii de la „scoala sportiva”, jucatori ca Barna, Craciun si multi altii,  si ma tem ca ca amintirile ce pot fi evocate sunt multe si ne indeparteaza de subiect.

Lucrurile au inceput sa se schimbe dupa 1990 cand au aparut constructii noi, necesare avand in vederea ca aceasta baza  universitara trebuia sa aiba facultatea de sport aproape de aceste terenuri sportive. Caminul studentesc din parc (construit pe un teren utilizat atunci pentru antrenamente de rugby amenajat si cu doi „pereti” pentru tenis) a fost completat ulterior cu o noua cladire (birouri, cantina, sala conferinte) aflata in zona strazii Plopilor. Lucrurile au evoluat recent, UBB realizand aici un hotel (Universitas) de 10 etaje si o platforma betonata de cateva mii de metri patrati (vezi intrarea in parc din strada Plopilor) si care a transformat aceasta latura a parcului in altceva. Pot insa sa apreciez, insa uneori cu regrete,  ca fostul „bazin” a fost inlocuit cu o piscina inchisa schimband utilizarea sa din cea de „strand” sezonier, iar langa poligonul de tir si baza indoor de atletism s-a mai construit o sala de sport. Pe terenurile de beton de langa psicina Politehnicii a mai aparut inca o sala de sport ceea ce a redus suprafetele cu caracter de sport de masa ale parcului, transformandu-le si pe acestea in incinta in care toate terenurile se inchiriaza. Doar zona de sud a parcului a ramas libera publicului larg, cu terenuri libere pentru sport de masa, aleile din parc si spatiul de joaca de la „topogane”.

Au urmat ani la rand in care conducerea UBB a anuntat investitii iminente in parc. In fapt un proiect cu finantare externa ce a demarat si acum urmeaza acum modernizari masive ale parcului. In ce constau aceste modernizari? In 2010 Primaria Cluj Napoca, cel mai mare „srl” cu profil urbanistic si imobiliar din oras a emis  HCL 293/2010, care prevede realizarea unui PUD, schimbarea urbanistica pentru o parte din parcul de 34000 mp din zona din V3B spatii verzi agrement complexe sportive in V3B/A adica spatii auxiliare cu POTmax 29% si CUTmax  0.95. In baza acestor modificari, UBB a demarat un proiect cu bani europeni aprobat in 10.2013 in care  valoarea proiectului este de 31.712.688,88 LEI din care contribuția Uniunii Europene de 21.289.445,72 LEI, a Guvernului României de 3.256.032,88 LEI și contribuția Beneficiarului de 7.167.210,28 LEI si un  titlu pompos pe care il gasiti si aici.

babes

In ce consta in aceasta faza reabilitarea atat de laudata? Fara sa fi gasit alte informatii mai tehnice voi prelua din presa elementele ce fac subiectul modernizarii:  reabilitarea retelelor de alimentare apa, canalizare si hidranti din incinta parcului, reabilitarea si modernizarea a cinci terenuri de sport cu suprafata sintetica, nocturne si tribune, un teren de fotbal cu gazon sintetic in marime omologabila cu tribuna, nocturna, tabela de marcaj,  dar si  crearea de 13 noi sali de curs la Facultatea de Educatiei Fizica si Sport.

Realizarea unor astfel de investii nu justifica cheltuirea a 5 mil. euro, decat daca …

Realizarea unor infrastructuri de canalizare si hidranti, alimentare cu curent electric si care este preponderent orientata spre zona sudica si  sudvestica a parcului/campusului reprezinta doar ca o amenajare premergatoare ce poate sta la baza dezvoltarii unor noi cladiri „auxiliare” in interiorului parcului sportiv, mai precis in zona supusa acum modernizarilor si care este defapt zona neexploatata eficient de catre proprietar. Este de precizat ca latura nordica a parcului – de pe linga canalul morii beneficiaza deja de infrastructura si retele suficiente care sunt conectate magistralele edilitare de pe str. Plopilor.

Sigur, prefer sa gresesc in aprecierile pe care le fac, insa raspunsul il vom avea, nu la terminarea amenajarii ci, peste cativa ani, cand premisele pentru noi investitii (justificate sau nu) se vor realiza, cu o aprobarea perpetuu smerita a Primariei. Cu siguranta parcul/campusul ar trebui sa arate mai bine dupa terminarea lucrarilor, iar lucrari de modernizare erau necesare, insa este posibil sa apara si surprize pe langa cele pe care toata presa le-a inghitit si le-a laudat la unison.

padurea faget, cluj potentiala victima a politicianismului si intereselor imobiliare

Publicat pe

santier in padurePadurea Faget, arie protejata (Natura 2000), este acum in mijlocul unei dispute intre autoritati, si interesele de grup reprezentate asa cum s-a „impamintenit” chiar de membri in CL Cluj pe de o parte si de experti, urbanisti, arhitecti, ONG-uri si societatea civila pe de alta parte. Contextul este complex, gasirea unor solutii care sa rezolve aceste probleme puteau fi solutionate printr-un dialog intre parti care ar fi permis atat dezvoltarea periurbana dar si conservarea naturala a padurii, insa pozitia/politica celor in drept nu a oferit astfel de abordari, chiar daca au fost solicitate. Existenta unor legi precum cea a ariilor protejate, a protectiei patrimoniului si monumentelor nu mai pot fi ignorate, iar semnalul acesta trebuie perceput ca o incadrare in normal si al respectarii legalitatii chiar de catrei cei care ar trebui sa vegheze la respectarea lor.

Materialul de mai jos este intocmit ca urmare a sedintei care a avut loc la sediul RUR (Registrul Urbanistilor) in la inceputul lunii februarie 2013, si care a fost initiat in urma unor semnale ferme si informatii privitor la modul in care directiile de specialitate continua sa avizeze constructii in Padurea Faget. Materialul a fost comunicat autoritatilor locale insa nu a primit un raspuns . Pe de alta parte ca urmare a aparitiei in presa a articolelor invocate la sfarsitul articolului de mai jos imi permit sa consider ca acest document nu mai necesita a fi „pastrat”, avand in vedere modul in care a fost perceput de cei care ar fi trebuit sa aiba un dialog cu specialistii in domeniu.

CONSIDERAŢII ASUPRA PĂDURII FĂGET

Aspecte ce vizeaza Padurea Faget sub aspect legislativ, urbanistic, al administratiei locale, elemente economice si observatii asupra modului in care aceasta este gestionata, cuprinzand o parte din sirul de argumente care reclama o atitudine ferma care se impune in acest moment din partea puterii decizionale:

Legislativ

Cadrul legislativ national specific padurilor si ariilor protejate este dat de urmatoarele acte normative: Legea 46/2008 Codul Silvic, OUG 57/2007 cu modificarile din legea 49/2011, Ordinele Ministerului Mediului si Padurilor 19/2010 si 135/2010.

Cele mai importante hotarari locale ce privesc padurea Faget sunt cuprinse de Hotararea nr. 792/1999 de adoptare a PUG-2000, HCL nr. 226/1999 care contine PUZ Faget, si alte decizii si hotarari printre care Hotararea 81/ 1996 (de insusire a intravilanului), HCL nr. 420/2004 introduce in intravilan si partea de sud a zonei, cuprinsa in PUZ Faget in UTR = 25, avand toponimul “La Surpatura” si altele.

Fagetul, aici intelegandu-se atat padurea dar si zonele limitrofe (poienile), au facut obiectul avizarii  in comisiile de specialitate si ale unor HCL-uri care au permis realizarea unor constructii la limita sau chiar in afara perimetrelor admise, vizibile in teren, pe ortofotoplanuri dar si in hartile actualizate publice (a se vedea GoogleEarth, etc). In multe cazuri legislatia a fost interpretata unilateral in favoarea investitorilor si fara discernamant sub aspect individual, fara a realiza ca astfel de precedente pot avea urmari cu impact major.

Urbanistic

Precizarile referitoare la padurea Faget in PUG-ul avizat in anul 1999 contine in special zone definite sub titulatura B2 (case de vacanta) si CB 1 – subzone echipamentelor publice dispersate. Plasarea lor se realizeaza in special pe axele Drumului Sf. Ion si 107 R, Calea Turzii, Colonia Faget, (ceea ce nu este neaparat un element profund negativ, dar care totusi afecteaza padurea si mediul, creand spre exemplu o bariera pentru animale mici si mari – vulpi, iepuri, caprioare, etc.). Zona B2 este definita ca si case de vacanta cu  « locuire nepermanenta » iar utilizarile interzise precizeaza ca « orice functiuni, cladiri si amenajari care produc diminuarea valorii peisagistice si ecologice si deci a atractivitatii zonei prin agresarea peisajului, prin provocarea de intense aglomerari, poluari si circulatii, prin diminuarea vegetatiei si distrugerea habitatului faunei locale si contravin normelor de protectie stabilite pe plan local ». Precizarile din PUG aferente B2, mai precis  aricolele 10 – inaltimea maxima admisa, 11- aspectul exterior al cladirii, 12 echiparea edilitara, 13 spatii libere si plantate. 14 imprejmuiri,15 POT,16 CUT au fost ignorate si incalcate in mod constant partial iar uneori total, acest lucru putand fi verificat in teren. In plus au aparut reglementari, derogari, si alte acte administrative si astfel Fagetul zona reglementata de PUZ a devenit doar informala si orientativa nu precis delimitata in acceptiunea investitorilor si cu concursul factorilor de administratie responsabili. Mai mult decat atat interesul individual asupra investitiei nu a fost subordonat caracterului zonei ci mai degraba invers. Astfel intentia declarata a municipalitatii la acea vreme de a crea si dezvolta un cartier de vacanta si parc in acelasi timp, care sa creeze ulterior premizele unei dezvoltari durabile urbane a fost deturnata si subordonata intereselor economice speculative pe termen scurt. PUD-urile au interferat in mod incoerent, prin realizarea unor cuplaje mixte nefunctionale urbanistic si cu impact negativ asupra celor ce locuiesc. Incoerenta urbanistica s-a reflectat intr-o infrastructura realizata prin adaugiri/cuplari, realizarea unor cai de acces nestructurate si neintegrate intr-o viziune functionala si coerenta, cu trame stradale variabile, fara trotuare, fara iluminat public si vaduvite si de alte facilitati urbane. Lipsa canalizarii, aductiunile si colectarile de apa datorate instalarii tardive a retelei de apa sau deloc in anumite zone a interferat in mod nefericit in dezvoltarea edilitara. De asemenea, autoritatile au asistat pasiv la edificarea si structurarea noului cartier, lipsa mijloacelor de transport public, spatii inexistente ale administratiei, educatie sau sanatate, lipsa unor spatii publice precum piatetele, sau zone tampon de trafic si acces pentru transport public, masini de interventie (pompieri), sau alte utilaje (dezapezire) fac ca zona sa nu poata fi administrata eficient. Sigur aceste aspecte pot fi intelese sau au o scuza prin prisma presiunii investitionale din perioada 2006-2008, insa revenind la cadrul legislativ si urbanistic in vigoare neajunsurile sunt evidente si pot genera si propaga printr-o atitudine in continuitate a autoritatilor la efecte nocive pentru cei ce locuiesc in zona.

Administratie

Administratia a fost subordonata intereselor investitorilor, asa dupa cum de altfel inclusiv in HCL privind reglementarile pentru zona Faget din 23.05.2006 precizeaza:

„Presiunea investitionala pentru Faget este foarte mare, existand numeroase solicitari de construire de locuinte, case de vacanta, mici vile turistice, hoteluri, unitati de alimentatie, dotari pentru agrement” .

Cu toate acestea tot in argumentare se precizeaza: „Pe de alta parte, exista o alta presiune exercitata de organizatii, cetateni, institutii pentru a se opri taierile din padure.” Solutia aleasa s-a concretizat printr-un compromis acceptat de toate partile si anume: „Zonele solicitate sunt atat in interiorul teritoriului reglementat de PUZ si de numeroase PUD-uri, cat si in afara acestei zone, in special de-a lungul drumului Sf. Ion”.  Totusi expresia „cat si din alte zone” a deschis cutia Pandorei si implicit a declarat PUG si PUZ aferent doar ca un document de tip ghid si nu o reglementare stricta ceea ce a permis realizarea de PUD-uri  in orice locatie aferenta zonei Faget.

Astfel, desi zonele acceptate pentru constructii trebuiau sa fie doar cele conexe drumului sfantul Ion si in colonia Faget, pe fondul unor paragrafe interpretate in mod speculativ s-au realizat proiecte prin defrisari, case in padure, proiecte extinse de mare impact ce au fost avizate peste rand si chiar in regim de urgenta si a generat un tratament defectuos al zonei ce poate fi exemplificat mai amplu. Avizele date de Agentia de Mediu sau Directia Silvica, au devenit brusc avize de justificare si de conformitate pentru CTATU si nu de oportunitate. Au fost de asemenea situatii cand presiunea a venit chiar din partea unor consilieri locali care au fost varful de lance al investitorilor in realizarea unor proiecte care incalcau flagrant  reglementarile  existente iar evidenta tuturor acestora actiuni se vede acum cu usurinta si din satelit, si aceasta este o evidenta si nu este o exprimare ironica. Mai mult, tehnologia actuala permite acum a se urmari si evolutiile din zona din ultimii ani.

Pe de alta parte administratia a fost pasiva in toate planurile mai putin in cel al colectarii taxelor, investitiile in infrastructura si serviciile edilitare fiind restranse, poate doar simbolice. Mai mult decat atat si in continuare un intravilan neconstruibil este taxat in functie de zona nu si de utilitatile de care dispune, facilitatile de oportunitate si de valorificare economica, creand nemultumiri in randul contribuabililor.

Economic 

Padurea Faget a fost supusa unor presiuni investitionale, asa cum corect argumenta in 2006 HCL-ul mai sus mentionat, continue si progresive. In perioada 2000-2002 preturile „la sursa” erau cuprinse intre 1-3 poate chiar 5 euro/dolari pe metru patrat in zone cu potential – adica pasuni din preajma drumurilor. Dupa anul 2004 preturile au inceput sa creasca la dublul valorilor prezentate, iar pe fondul aparitiei primelor constructii care au „spart gheata” acestea au urcat la 10-15-20 euro/mp in anul 2006. Dupa anul 2006 pe fondul finantarilor facile, a creditelor exacerbate, al evolutiei pietei imobiliare corelate si cu atitudinea  autoritatilor, a permisivitatii in aprobarea unor PUD-uri in zone „exotice”, preturile au crescut la valori ce au ajuns in anumite zone si la 120 euro/mp. Insa nu numai terenurile potential construibile prevazute in PUD-ul  din 1996 si cele precizate in PUG 1999 au fost tranzactionate la preturi exagerate fata de normalitatea economica, ci si padurile au inceput sa fie parcelate marunt si vandute la suprafete ce pot sa devina parcele pentru locuinte individuale sau colective mici. In functie de capacitatile financiare, multi cetateni au cumparat paduri sau portiuni de padure pentru a le vinde ulterior, sau a construi in ele, ceea ce era in totala contradictie prevederile din  legislatia specifica (codul silvic), insa incurajati de atitudinea urbanistica a autoritatilor dar si de exemplele care au trecut de CTATU si prin CL cu succes. Dezbaterile la noul PUG din anul 2011 a dovedit ca exista multa nemultumire pentru „acesti investitori” care au sperat ca aceasta padure sa devine un santier si eventual un cartier parc. Actiunile acestora nu pot reprezenta acum un factor de presiune, dorintele acestora s-au bazat si la data achizitiei pe ipoteze care ca si acum sunt in contradictie cu legislatia. Este adevarat ca acum in padure si in cateva poieni (pasuni conform legii cadastrului)  exista strazi care nu ar fi trebuit niciodata sa existe, ele nemaifiind conexe nici cu Drumul Fagetului (Sf. Ion) si nici macar cu DD Rosca care interesecteaza str. Campului parcurgand padurea. Aceste „brese”  au generat o reactie in lant, care creeaza o presiune asupra autoritatilor pentru a autoriza constructii in acest areal (presiune mai redusa in perioada 2009-2012 si care se reitereaza si datorita prevederilor din noul PUG care sunt mai greu de ocolit).

Alte observatii

Sub aspect functional Padurea Faget este si unul din pilonii care fac ca orasul sa detina cei peste 20 mp de spatiu verde pentru fiecare locuitor. Acest fapt este prevazut si in PUG-ul nou. Insa padurea este abuzata prin taieri excesive, exploatare neconforma si atitudini urbane neadecvate. Sesizam astfel ca atat in Padurea Faget cat si cea din Feleac au aparut ingradiri, bariere, intrari in padure –drumuri- care sunt pline de cioburi si cuie pentru a restrictiona accesul, sarme de otel, atentionari si avertizari neconforme cu prevederile Codului Silvic, si terenuri ingradite in cadrul poienilor. Drumurile din  paduri sunt permanent deteriorate de amatorii de bike-cross, offroad cu masini de teren si ATV-uri. Padurea nu este exploatata in conformitate cu normele silvice si este poluata in mod agresiv cu uleiuri necesare utilajelor de exploatatie si materiale plastice greu degradabile provenite inclusiv de la cei care realizeaza exploatari autorizate. De asemenea la limita/liziera padurii cu zona construita exista terasari sau lucrari care nu respecta prevederile legale. Ultimul element precizat dar poate cel mai important este ca padurea este vie iar degradarea si distrugerea acesteia este greu recuperabila, impactul acestor actiuni urmand a se repercuta atat asupra noastra dar in special a celor ce ne urmeaza.

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/noi-optiuni-pentru-proprietarii-interesati-sa-construiasca–106001.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/constructiile-in-faget-invrajbesc-arhitectii-si-primaria–104662.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/fagetul-pretext-de-razboi-intre-arhitecti–108901.html

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/21579-parc-natural-in-faget-in-loc-de-case-construite-haotic

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/21225-urbanistii-clujeni-cer-primariei-cluj-napoca-sa-nu-mai-acorde-avize-pentru-construire-in-zona-padurii-faget

http://www.oartransilvania.ro/index.php/2012-02-10-06-58-15/2012-02-10-06-59-52

carta bunei guvernari

Publicat pe Actualizat pe

Modul in care in acest moment se realizeaza guvernarea unei localitati se bazeaza pe nevoile sesizate de autoritati si motivarile serviciilor administrative proprii si colaterale/subordonate si din cand in cand pe Strategia de dezvoltare durabila a municipiului, a zonei metropolitane sau a judetului. In plus obiective precum candidatura pentru titlul de capitala europeana poate determina actiuni de asemenea in consecinta. De asemenea existe elemente politice si populiste generate de alegeri care genereaza actiuni la nivelul guvernarii unei localitati.

Se stie ca HCL sunt esentiale in viata unei localitati insa si CL actioneaza de multe ori fie ca raspuns al actiunilor politice, de grup al diverselor interese coagulate, de multe ori impotriva comunitatii – (exemplu vezi cazul turnului de 25 de etaje din Manastur aprobat in ultima sedinta de CL inainte de alegerile locale)

La una din dezbaterile despre PUG -ul municipiului avand ca tema mediul la care au participat, initiatorii, arhitecti si persoane sosite cu jalba dar si de la institutii (in speta mediu), am propus un model ce ar trebui sa statueze buna guvernare a localitatilor, in speta Cluj Napoca, actiune care ar trebui sustinuta de societatea civila eventula Consiliul Civil Local in calitate de reprezentant al Societatii Civile. Propunerea este extrem de simpla si se poate realiza fara efort insa in conditiile in care conducerea administratiei actuale intelege ca o conduita corecta fata de comunitate este obligatorie.

Cadrul este simplu. Reaalizarea unui set de documente – carti (singular carta) care sa contina un set de principii, reguli dupa care sa guverneze viata comunitatii.

Mai jos sunt propuneri pentru cele 10 carte – un fel de decalog al comunitatii locale

1. carta a urbanismului, constructiilor si investitiilor imobiliare (care sa sustina si sa fie in concordanta cu principiile PUG),

2. carta mediului, apelor, poluarii si gestiunii deseurilor,

3. carta traficului si sigurantei circulatiei-pietonal, biciclete, auto, transportului public (inclusiv taxi),  locurilor de parcare

4. carta sporturilor, parcurilor, spatiilor divertisment, ariilor protejate, posesorilor de animale de companie

5. carta sigurantei publice, a locatarilor si bunei vecinatati

6. carta pentru suport social si al actiunilor filantropice

7. carta sanatatii, invatamantului, seniorilor

8. carta transportului public si serviciilor tip taxi.

9. carta alesilor locali, ai functionarilor comunitatii si ai furnizorilor de servicii de utilitate publica inclusiv utilitati.

10. carta (multi)culturala si patrimoniului.

Sigur propunerile pot fi imbunatatite, remodelate, rearanjate. Aceste carte se pot elabora de catre ONG-uri de profil, de cetateni, juristi orice reprezentanti sau membri ai societatii civile sub umbrela/coordonarea unui organism, sau chiar ale institutiilor subordonate primarului. Ele se pot completa si imbunatati in functie de strategiile si evolutiile comunitatii insa trebuie sa reprezinte ghiduri in legislatia locala sau baza de interpretare si enunturile din aceste carte ar trebui sa reprezinta in mod esential un ghid de buna convietuire, toleranta si respect.  Este evident,  continutul acestor carte nu pot intra in conflict cu  legislatia nationala, iar armonizarea acestora este absolut necesara astfel ca intre ele sa nu existe conflicte de principii/reguli. Toate acestea art trebui mediate si cuprinse intr-un set de acte care sa reprezinte baza unei bune si corecte guvernari.

Este de asteptat o sustinere din partea celor ce considera aceasta initiativa oportuna, si este bine de considerat ca acest demers este unul onest, general si public care sa nu fie monopolizat sau adjudecat in vederea deturnarii de la scopul initial si in mod obligatoriu trebuie sa ramana in afara sferei politice.

PS Astfel de reguli, principii am gasit si ulterior scrierii acestui articol ceea ce demonstreaza justetea celor afirmate. Cele mai elementare norme prin concizie, claritate si simplitate le-am gasit pe https://www.gov.uk/ . Este evidenta necesitatea inlocuirii unui sistem stufos de legi existente cu reguli cu principii simple, generale si care sa fie sustinute de legi nationale si locale.

Manchester United, Cluj Arena, management ratat si ingerinte obscure

Publicat pe Actualizat pe

Inca de la inceput politicul si-a bagat prea mult nasul intr-o oala care fierbea in bucataria urbanistilor. Presedintele CJ Cluj (PNL) din acea vreme s-a laudat recent ca a chestionat cetatenii asupra oportunitatii locatiei. Este adevarat insa consultarea era una mai degraba formala care nu avea raspuns alternativ, desi cei in drept -arhitecti, urbanisti si alte persoane cu competente au incercat sa expuna variante alternative si efectele nocive a unui astfel de amplasament precum cel in continuitate. Este dealtfel cunoscut ca la schimbarea administratiei (PDL) a perseverat decisiv in luarea unei astfel de decizii ingloband un turn cu functiuni vagi definite in proiectul noului stadion. Studiul de fezabilitate privitor la turnul lipit de stadion a fost platit cu zeci de mii de euro din banii contribuabililor si a raspuns nevoii politice (desi a fost intocmit de o cunoscuta multinationala!) si a dat unda verde (intr-un context economic nefavorabil) unui proiect asupra caruia orice diletant ar fi exprimat rezerve. Dealtfel s-au organizat si 2 licitatii insa caietele de sarcini au fost achizitionate mai mult din curiozitate.

Toate locatiile alternative ale noii arene propuse au fost desfiintate si supuse oprobiului publicului sub spectrul promisiunii populiste ca echipa fanion va avea un nou stadion. In tot acest timp cealalta echipa moderniza un alt stadion, si realiza formule antreprenoriale subtile in acest scop implicand acele elemente economice care erau in legatura intrinseca cu politicul si chiar administratia. Sansa unei locatii noi, a unei polarizari si dezvoltari economice noi a fost ratata prin continuarea amplasarii noului stadion, viitorul Cluj Arena peste locatia stadionului Ion Moina, privand cetatenii de extinderea Parcului Mare actualul Simion Barnutiu la o dimensiune mai apropiata de nevoile cresterii populatiei de la 70.000+ max. 3000 studenti (populatia la crearea parcului) la peste 300.000 locuitori permanenti +minim 30.000 studenti cu rezidenta (in prezent). Inca o data s-a demonstrat ca vocea vulgului conectata la manipularile politice este superioara ratiunii.

Despre licitatie si constructie numai de bine, nu am sa insist asupra faptului ca nici acum proiectul nu a fost terminat conform tuturor specificatiilor iar cheltuielile suplimentare s-au incadrat probabil conform legilor scrise si nescrise in acea marja tolerabila de +30% ajungandu-se la peste 40 milioane euro, spre bucuria unora. Proiectul este reusit, dar acesta este meritul arhitectilor si de ce nu si al constructorilor, insa raman la ideea ca obiectivul merita o amplasare care ar fi putut crea beneficii mai mari orasului sub aspectul fluidizarii traficului, a dezvoltarii unor noi zone prin polarizare economica verticala si orizontala evitindu-se fenomenul de ingramadire care se poarta de primii edili ai orasului din ultimii 20 ani, cunoscuti ca scriitori, ingineri agronomi, juristi sau medici veterinari, dar mai cunoscuti ca exponenti ai diferitelor partide. Colac peste pupaza in vesnica disputa (chiar partinica din cadrul PDL) intre Primarie si CJ, cea dintai si-a „plantat” mult contestata sala polivalenta in aceiasi locatie, lucrarile -la acest al 2 -lea megavolum ireal intr-un spatiu care nu il suporta- fiind stopate de proceduri juridice si administrative care au la baza megatraznaile fostului primar care si-a incheiat mandatul in urma unei actiuni DNA.

Sarind peste aspectul ca multi arhitecti urbanisti ar considera aceasta zona ca una mai degraba mutilata – prin prisma continuitiatii, fluidizarii, utilitatii si volumetriei zonei (nu si sub aspectul arhitecturii stadionului sau eventual al salii polivalente), evenimentele care au urmat inaugurarii stadionului s-au perindat intr-o spirala accelerata in ultimele luni.

Opinia publica a inghitit toate dulcegariile populiste si electorale servite de politicieni si finalizate prin inaugurarea acestui stadion la care printre altele lipsesc pe caile de acces rampele pentru circulatia carucioarelor, bicicletelor (latura nordica), balustrade de sigurante la tribunele superioare, locurile de parcare si iar iluminatul aleilor publice din proximitatea constructiei nu se mai face – din motive de economie. Clasificarea de stadion Elite  pentru competitii majore precum Liga campionilor nu a putut fi obtinuta, aceasta fiind disponibila doar in momentul in care se organizeaza o competitie internationala oficiala si nu meciuri amicale internationale sau de liga IV asa cum s-au mai desfasurat. In plus criteriile de acordare se completeaza continuu de la an la an motiv pentru care accesele, sistemele de supraveghere si iluminatul au beneficiat de investitii suplimentare tocmai pentru ca aceasta omologare sa fie obtinuta. Omologarea se face in baza unor evaluari UEFA care tine cont de un regulament explicit si care printre altele face referiri si specificatii privitoare la conditiile de siguranta/securitate de afluire/defluirea a publicului, locuri de parcare, fluiditate a traficului extrem de greu de indeplinit acum pe actualul amplasament.

Dupa inaugurare, au fost ezitari pentru receptia si punerea in functiune (PIF) si a urmat o perioada de dilentantism al administrarii, in care evenimentele principale au fost cursurile festive ale diverselor universitati, un concert – Roxette, cateva meciuri din liga I si IV (judeteana) si cam atat.  Lipsa PIF este la baza incercarii de evitare a impozitarii cladirii si societatea care il administreaza nu va fi astfel in mod cert proprietarul constructiei cautandu-se solutii de evitare a acestui tip de taxare, ceea ce ridica semne de intrebare in planul eticii si evaziunii financiare. Dupa schimbarea administratiei CJ datorata alegerilor locale, al miscarilor „artistice” si cu iz de scandal dambovitean date de administratorii echipei „fanion”, lucrurile s-au precipitat intr-un zgomot isteric in care cei care au initiat constructia stadionului in acel loc reclamau proasta amplasare si lipsa parcarilor, cei care s-au laudat cu asigurarea fondurilor pentru realizarea acestuia criticau aspectele suprafinantarii. Au mai intervenit si alti actori care au invocat fie „lipsa de implicare” a forurilor ca si cauza principala pentru declinul echipei fanion cat si solicitarea de egalitate fata de cealalta echipa a orasului pentru a-si crea un stadion la fel de „Elite” in conditiile in care nici acel stadion nu are sanse de omologare.

Toate acestea elemente arata precum o piesa de teatru ce are elemente de tragicomedie greaca, bufa sau teatru al absurdului cu actori grotesti insa sublimi prin prestatie. Desi un meci precum cel din Liga Campionilor din acest an cu Manchester United (echipa cu 70.000.000 sustinatori pe glob !!!)  ar avea parte de un stadion arhiplin- cu mai mult cu 15.000 de spectatori decat stadionul Dr. Radulescu, o sansa de a incerca omologarea in categoria Elite dar si reprezentand un eveniment cel putin la fel de „glorios” precum amicalul Barcelonei de la Bucuresti, nici o parte nu doreste sa il organizeze pe Cluj Arena. Se va rata astfel un eveniment unic de imagine pentru oras in contextul in care Clujul doreste sa arate ca si un oras candidat la titlul de capitala culturala europeana, in conditiile in care o asemenea oportunitate promovare ar mai putea aparea poate peste cativa ani, in cel mai bun caz. Mai mult, la acest moment de Cluj Arena se dezic inclusiv oficialitatile, ce sa mai vorbim de ceilalti actori implicati. Ramane ca acest „bibelou” de 43 milioane de euro sa-si pastreze aura de stadion provincial pastrat intr-o vitrina prafuita pana la anul cand cursurile festive vor reveni in forta.

Sfarsit! Dsitributia a fost urmatoarea: Consiliul Judetean, Primaria, patronatul U, CFR.  Regia, scenariul, montajul si sunetul au fost asigurate de ……

metamorfoze si enclave … imobiliare

Publicat pe Actualizat pe

In sensul transformarii asa cum DEX-ul il sugereaza, metamorfozele imobiliare reflecta dinamica sau mai simplu transformarile din acest domeniu. Practic fondul imobiliar este intr-o continua schimbare determinata de evolutiile economice si  nevoile demografice, iar abordarea din articol este .. sa zicem, „panoramica”.

Aceste transformari sunt prezente in toata lumea de la nivel macro la cel micro. Ele se caracterizeaza prin evolutii si involutii care se manifesta energic atat la nivelul metropolelor cat si in comunitatile rurale, iar interactiunea celor 4 parametri principali economie-populatie-sanatate-securitate  (cu accent pe primele 2 elemente in societatile stabile) dau masura acestor metamorfoze care pot fi parametrizate si studiate matematic de stiinte precum teoria sistemelor sau au alte abordari relativ similare care se regasesc in abundenta  in spatiul virtual (exemplu).

Sarind peste aspecte teoretice, dinamica imobiliara, pozitiva, este evidenta in orase precum Singapore si Dubai sustinute de politici economice sau investitii masive si lobby/marketing sustinut. Orasele din China care au avut evolutii ascendente,  au intalnit primele sincope in dezvoltarea lor, insa acest lucru nu inseamna oprirea evolutiilor acestora. Este de asemenea adevarat ca exista si o adevarata teorie a conspiratiei privitoare la colapsul metropolelor, iar exemple de state/zone care au avut orase  in pragul unei recesiuni pregnante sau a falimentului administrativ din perioada „balonului/bubble” sunt Michigan, Texas, California,  Louisiana.

Revenind pe taramuri mai apropiate nu pot sa nu constat ca la nivelul oraselor europene a existat stabilitate data de conditiile economice si sociale dar si a unor sisteme administrative mai putin „liberale”. Cu toate acestea dinamica s-a manifestat in mai multe planuri, altfel si s-au creat zone care au evoluat prin dezvoltare generate de finantari si factori economici activi realizate in greenfield-uri sau greyfield-uri (exemplu: Cannary Warf– Londra). Au existat dintotdeauna zone in care s-au creat microcartiere pe baze etnice sau religioase cristalizate, comerciale sau pe alte criterii. Spre exemplu Amsterdamul are ca particularitati zona de „cafenele” specifice acestui oras sau districtul „red lights” , iar cartierul Latin cu zona Saint-Germain des Pres pe rive gauche din Paris este celebra pentru aerul boem dar plin de substanta al magazinelor de antichitati, anticariat si consignatii. Ultimele exemple arata influentele istorice si sociale avand ca baza localizarea si populatie ca baza de evolutie imobiliara si nu factorul economic, desi interactiunea dintre cei 2 factori se intrepatrunde in proportii diferite in ambele cazuri.

Romania nu este in afara acestor tranzitii imobiliare insa manifestarile au fost specifice in toate perioadele: antebelice, postbelice si postrevolutionare. Un exemplu a fost Brasovul, oras cu alt specific pana a devenit un fel de Iasov populat in perioada de avant industrial (platforma de tractoare si camioane) cu moldoveni si astfel au aparut cartiere precum Noua, dar si turbulente si modificari ale stilului de viata a vechilor locuitori ai urbei, spre deosebire de Sibiu a carui arhetip local nu a fost influentat iar „sechelele” administratiei imperiului austriac sunt inca pregnante incepand cu arhitectura si terminand cu comportamentul social al locuitorilor prin faptul ca au existat comunitati mai numeroase de sasi care au actionat dupa propriile cutume. Prin prisma evolutiilor imobiliare postrevolutionare, nu pot sa nu mentionez ca acestea au fost tributare unor legislatii precare si administratiilor corupte insa cei doi factori determinanti au fost tot cel economic si tot cel ce priveste populatia ca evolutie numerica si sociala. Previzibile dar si specifice ca si tip de zonari, exista in toata tara dar exemplificari precum Bucuresti (Lipscani cu o evolutie dramatica in ultimii 20 de ani, Giulesti, Pipera, Baneasa), Cluj (Calea Truzii caracterizata ca zona showroom-uri auto polarizat in jurul centrului principal de vanzari Dacia, iar zona Clinicilor medicale universitare este aglomerata acum de clinici, cabinete private, imagistica medicala sau firme care furnizeaza consumabile sau analize de laborator) s.a.m.d.

Economia ca factor determinant in transformarile si regionalizarile imobiliare. Unele platforme industriale au fost devalizate/demolate/abandonate dupa 1990, altele s-au conservat in masura in care s-a putut fiind ulterior repopulate haotic in baza privatizarile si preluarilor realizate si conforme evolutia inconstanta a economei realizandu-se o evolutie in sensul trecerii dinspre colosii industriali spre furnicarul care il reprezinta mica industrie. Putine platforme care contin masive platforme tehnologice au mai ramas in picioare (ex combinate chimice la Targu Mures, Ramnicu Valcea, rafinariile, etc). Zonele caracterizate ca fiind grey/brown fielduri sunt inca in afara unui interes imobiliar si datorita aparitiei noii vedete importate de capitalismul autohton, parcurile industriale, mult mai atractive pentru cei care doresc o relocalizare, datorate in special facilitatilor oferite inclusiv de administratii si a faptului ca nu mai sunt asa gri.

Populatia ca factor determinant in transformarile si regionalizarile imobiliare. Cartierele rezidentiale vechi si cele aparute din greenfielduri datorita urbanismului malefic si modului suburban de administrare au diminuat calitatea vietii locuitorilor prin supraglomerarea zonelor, neadecvarea tramelor stradale la dimensiunile si traficul actual, mixtura constructiilor nefiind asistata de servicii si spatii urbane adecvate (parcuri, piatete-agore, scoli, etc). Acestea sau petrecut atat in greenfield (Cluj – Vezi cartierele Campului, Europa, Buna Ziua, Borhanci) dar si pe fondul parazitarii unor cartiere oneste ca raport intre suprafete de spatiu verde si constructii cu presiuni asupra celor de elita unde pe langa vile intre case au aparut si suficiente blocuri intre case. Toate acestea in baza unui urbanism conectat la presiunile investitorilor si mai putin la scopul pentru care acesta ar trebui sa functioneze (cresterea calitatii vietii rezidentilor si o administrare edilitara eficienta). Practic delimitarea cartierelor ca purtand amprenta unor anumite perioade din dezvoltarea oraselor si a arhitecturii specifice timpului a fost bulversata de aceste noi constructii parasutate arhitectonic, cultural si fizic in cele mai stupide situatii, amplasamente si contexte.

Efectele unor astfel de evolutii si atitudini imobiliare vor avea de abia in urmatorii ani un impact puternic in ceea ce priveste calitatea vietii si va genera efecte contrare si greu previzibile in plan economic datorita multiplilor parametri care actioneaza antagonist in acest moment. In acest context predictibilatile necesare stabilirii unor strategii concrete si eficiente de dezvoltare durabila, atat de uzitate de limbile de lemn ale administratiei centrale si locale fiind subminate.

Analiza Pietei Imobiliare anul 2011 tendinte 2012

Publicat pe Actualizat pe

 NOU ! Analiza pietii imobiliare 2012 tendinte prognoze 2013 judetul Cluj si Municipiul Cluj Napoca  este in lucru si va putea fi comandata incepand cu 20 decembrie 2012. Cei interesati sa il obtina in romana, engleza, germana pot solicita conditiile de livrare pe mail : experterra.invest@gmail.com Sinteza a peste 2500 articole, continand analize, opinii, prognoze fundamentate lucrarea ramane o referinta pe piata de profil din regiune fiind utila mediului de afaceri, cel admnistrativ si nu in ultimul rand tuturor acelora care au legaturi cu piata de real estate.

Real Estate Market Analysis 2011 developments 2012 forecast (Cluj County and Cluj Napoca city)

Documentul prezentat este continuarea analizei efectuata asupra pietei imobiliare al judetului Cluj in anul 2010. In afara documentarii privitoare la politicile nationale ce afecteaza piata imobiliara, se  analizeaza in mod direct patrimoniul imobiliar de la nivelul judetului Cluj si orasul Cluj Napoca. Analiza se structureaza mai bine fata de anul cel precedent, oferind evolutii pentru 2011 si oferind prognoze pentru 2012.  Contine informatii ce privesc politicile guvernamental, judetene (Cluj) si municipale (Cluj Napoca),  analiza investitiilor in ceea ce priveste exploatarea resurselor, dezvoltarea infrastructurii, managementul urbanistic in domeniul culturii, turismului, sanatatii si alte componente care influenteaza piata imobiliara. De asemenea  se realizeaza analiza imobiliara pe grupele principale, structurate in terenuri intra si extravilane, constructii rezidentiale colective si individuale, spatii comerciale, de birouri, facilitati de logistica si industriale .

Este un instrument de informare si documentare complex care poate fi studiat si de cei care doresc sa se documenteze in mod punctual asupra unor sectoare din domeniul imobiliar dar si cu mediul investitional si mediul de afaceri local. Documentul care poate fi descarcat usor si gratuit are dimensiunea de 2 Mb, este protejat de legea drepturilor de autor, insa poate fi folosit in conditiile prevazute in prima pagina. La cerere documentul poate fi oferit tradus si in alte limbi de circulatie.

free download: Analiza pietii imobiliare la nivel national, al judetului Cluj si orasului Cluj Napoca evolutii 2011 prognoze 2012 (2MB)

The document presented, is continuing its examination of the Cluj County real estate market in 2010. Besides the documentation relating to national policies affecting the real estate market is analyzed directly in real estate property in the county of Cluj and Cluj Napoca city. The analysis, is structured better than the previous year, providing developments for 2011 and offering forecasts for 2012. Contains information regarding government, county (Cluj) and municipal (Cluj Napoca) policies, analysis of investment, in terms of resource exploitation, infrastructure development, urban management and also in the field of culture, tourism, health and other components that influence real estate market. The real estate analysis is performed on the main groups, divided in the land in and outside the city, collective and individual residential construction, commercial, office, logistics and industrial facilities.

This is a complex information and documentation tool, that can be studied by those who wish to document just a point in the sectors of real estate, but alos in investment environment and local businesses. The document can be downloaded free (no charge) and easy – PDF uneditable, low definition printing alowed -size  2 Mb, and is protected by national and european copyright laws, but may be used in conditions mentioned at the begining of document. The document was written in Romanian, but at request may be offered translated into any other languege. Inside the document, you have all contact information.