marea urbanizare: clisee ale evolutiei demografice si civilizatiilor

Publicat pe Actualizat pe

Lista celor mai mari (100) orase ale lumii http://www.worldatlas.com/citypops.htm   ne indica informatii asupra modelelor, evolutiilor si creaza premisele pentru o analiza si concluzii extrem de interesante. Cam 15 orase din Europa (15%) intra in acest top, ca numar si mai putin de 5% ca populatie (am retinut  Rusia 2, Germania 4, Grecia 1, Spania 1, Italia 3, Franta 1, Anglia 1 orase cu peste 3.000.000 locuitori). Dhaka (Bangladesh) 9 si Karachi (Pakistan) 10 sunt in primele zece cu populatii peste 13.000.000 locuitori. Nu sunt surprize  orase din India (Calcutta aprox 15.000.000 loc 8, Mombay 20.000.000 loc 4, Delhi 22.000.000 loc 2), Sao Paolo (20.000.000 loc 3, Mexico 19.000.000 loc 5, NY loc 6, Shanghai 16.000.000 loc 7 si nici Tokio cu peste 36.000.000 loc 1. Aceste 2 clasamente din perioade diferite (2004, 2009) imi permit totusi sa interpretez aceste rezultate in baza unui rationament care sper sa fie clar si cat mai corect, fara sa nu uit ca toate variabilele nu pot fi luate toturi in considerare.

Este imposibil sa faci o astfel de analiza fara a preciza elemente sumare de istorie si inluderea elementelor de civilizatie specifice in aceste analize. Orase mari, hipermetropole (raportat la populatia existenta la respectiva perioada) au existat in tot cursul istoriei recente a omenirii (ultimii 3000 ani). China, Asia SE, India, Mesopotamia, Egipt, Imperiul Roman, America Centrala apoi Europa si in final America de Nord au concentrat populatii dornice de a obtine mai mult decat simpla existenta. Multe orase s-au concentrat in centre ale puterii, inclusiv militare, pe rutele comerciale terestre si maritime (drumul matasii China-Orientul Mijlociu si nordul Africii-Europa), in locuri care ofereau mai multa securitate si prosperitate. Unele din aceste orase au disparut odata cu civilizatiile care le-au creat (ex:SE Asiei, America Centrala, etc) cauzate de haos (razboaie, boli, factori climatici si sociali sau suprimarea resurselor)  supunandu-se unor fluctuatii pe care insasi evolutia numarului populatiilor din diverse specii il au (pentru a se intelege corect sensul celor afirmate mai sus: http://anthro.palomar.edu/synthetic/synth_5.htm,   http://www.mansfield.ohio-state.edu/~sabedon/campbl23.htm).

Totusi orasele mari, ca sa-si pastreze populatia care in final era platitoare de taxe directe sau indirecte avea nevoie si de conditii de locuit ceea ce implica costuri rezonabile pentru constructii/case, pastrarea unui minim cuantum de igiena pentru a nu exista boli letale infectioase/transmisibile -ciuma, poliomielita, sifilis, gripe, etc. Orasele care au rezolvat aceasta problema (prin urbanism) au dainuit fara probleme prin continuitate, singura opreliste fiind doar razboaiele sau cataclismele. Urbanismul a reusit sa stabileasca intr-o oareacare masura reguli si asupra cresterii si evolutiei oraselor (primele exemple care imi vin in minte sunt Viena, Paris, Londra, dar cu siguranta exista si altele) supervizand practic dezvoltarea demografica si cea economica in concordanta si cu pastrarea unui nivel de trai cel putin acceptabil.

In ultimii ani pe fondul cresterii unor standarde de siguranta medicala, a cresterii sperantei de viata, pe baza cutumelor civilizatiilor arhetipale, orase din Asia si nu numai, au prosperat si au dimensiuni proportionale cu densitatea sau marimile populatiilor ale acestor continente. Calitatea vietii poate fi mai buna in anumite zone ale unui oras, sau intr-un oras in functie de regulile de urbanismul care se aplica. Cu toate acestea exista interferente importante intre zonele  dezvoltate si cele mai slab dezvoltate repercutandu-se asupra securitatii zonelor si populatiilor – situatii extreme in orase din Africa de Sud, si America – ciocniri ale culturilor si obiceiurilor – criminalitate, proxenetism, violente , etc). Despre ciocnirea civilizatiilor in spatiul urban am mai scris in ghettoul intre … si nu voi insista insa majoritatea metropolelor prezinta astfel de fracturi.

Necesitatea unui urbanism coerent si evolutiv este doar un aspect al marilor aglomerari urbane. Oportunitatea unor astfel de evolutii poate fi analizata de catre specialisti care se pot pronunta fie asupra factorilor determinanti, dimensiunile optime, evolutii si prognoze, insa in mod cert toate acestea au o predictibilitate limitata si parametri sunt greu de controlat si tine de evolutiile naturale ale populatiilor si evenimentelor importante care au acum un impact global.

Teorii si scenarii exista in mod permanent asupra riscurilor care le prezinta locuirea in astfel de locatii. Este cert ca aceste populatii sunt mai expuse, riscul lipsei de apa, energie, combustibil, alimente, influente ale unor mici cataclisme pot genera efecte neasteptate asupra zonelor suprapopulate, iar riscul unor evenimente cu impact major ar crea situatii greu de imaginat. Vulnerabilitati apar si in planul riscurilor privitoare la molime datorita circulatiei intense a populatie in cele mai diverse colturi ale lumii (vezi exemplele din ultimii ani privitoare la diverse alarme de virusi sau contaminari cu boli extrem de agresive). De asemenea crearea unei stari de panica poate instala psihoze pe care organizatiile teroriste incearca sa le exploateze (atacuri la Tokio, NY, Madrid, Londra). Exemple concrete, minimizate ulterior cu concursul autoritatilor din intreaga lume (pentru calmarea situatiei) au fost date de dezastrul din 2011 din Japonia cand intreaga tara s-a aflat la margine prapastiei intr-un echilibru instabil cu toate ca dispunea de experienta in gestionarea unor astfel de sitautii avand si resurse financiare si logistice extrem de complexe.

Este cert ca aceste miraje, reprezentate de marile metropole ale lumii nu reprezinta decat o fateta in care puterea financiara, concentrarea resurselor si capacitatilor nu reprezinta decat un mijloc eficient al productivitatii. Este adevarat ca multe orase care se afla in plina (r)evolutie (ex: Singapore, Los Angeles 1810 315 locuitori 1910  310.000 2010 18.000.0000 locuitori) aduc si bunastarea populatiilor si creaza chiar fluxuri migrationale la nivel international, insa toate acestea prezinta evolutii continue supuse regulilor haosului. Dealtfel asa zisele minuni antice precum gradinile suspendate, turnul din Babilon, orasele minoice si cele antice din bazinul mediteranean, centre urbanizate si de civilizatie sunt acum ruine care arata ca evolutiile (supra)urbane se intrepatrund cu efectele dinamicii demografice.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s