padurea faget, cluj potentiala victima a politicianismului si intereselor imobiliare

Publicat pe

santier in padurePadurea Faget, arie protejata (Natura 2000), este acum in mijlocul unei dispute intre autoritati, si interesele de grup reprezentate asa cum s-a „impamintenit” chiar de membri in CL Cluj pe de o parte si de experti, urbanisti, arhitecti, ONG-uri si societatea civila pe de alta parte. Contextul este complex, gasirea unor solutii care sa rezolve aceste probleme puteau fi solutionate printr-un dialog intre parti care ar fi permis atat dezvoltarea periurbana dar si conservarea naturala a padurii, insa pozitia/politica celor in drept nu a oferit astfel de abordari, chiar daca au fost solicitate. Existenta unor legi precum cea a ariilor protejate, a protectiei patrimoniului si monumentelor nu mai pot fi ignorate, iar semnalul acesta trebuie perceput ca o incadrare in normal si al respectarii legalitatii chiar de catrei cei care ar trebui sa vegheze la respectarea lor.

Materialul de mai jos este intocmit ca urmare a sedintei care a avut loc la sediul RUR (Registrul Urbanistilor) in la inceputul lunii februarie 2013, si care a fost initiat in urma unor semnale ferme si informatii privitor la modul in care directiile de specialitate continua sa avizeze constructii in Padurea Faget. Materialul a fost comunicat autoritatilor locale insa nu a primit un raspuns . Pe de alta parte ca urmare a aparitiei in presa a articolelor invocate la sfarsitul articolului de mai jos imi permit sa consider ca acest document nu mai necesita a fi „pastrat”, avand in vedere modul in care a fost perceput de cei care ar fi trebuit sa aiba un dialog cu specialistii in domeniu.

CONSIDERAŢII ASUPRA PĂDURII FĂGET

Aspecte ce vizeaza Padurea Faget sub aspect legislativ, urbanistic, al administratiei locale, elemente economice si observatii asupra modului in care aceasta este gestionata, cuprinzand o parte din sirul de argumente care reclama o atitudine ferma care se impune in acest moment din partea puterii decizionale:

Legislativ

Cadrul legislativ national specific padurilor si ariilor protejate este dat de urmatoarele acte normative: Legea 46/2008 Codul Silvic, OUG 57/2007 cu modificarile din legea 49/2011, Ordinele Ministerului Mediului si Padurilor 19/2010 si 135/2010.

Cele mai importante hotarari locale ce privesc padurea Faget sunt cuprinse de Hotararea nr. 792/1999 de adoptare a PUG-2000, HCL nr. 226/1999 care contine PUZ Faget, si alte decizii si hotarari printre care Hotararea 81/ 1996 (de insusire a intravilanului), HCL nr. 420/2004 introduce in intravilan si partea de sud a zonei, cuprinsa in PUZ Faget in UTR = 25, avand toponimul “La Surpatura” si altele.

Fagetul, aici intelegandu-se atat padurea dar si zonele limitrofe (poienile), au facut obiectul avizarii  in comisiile de specialitate si ale unor HCL-uri care au permis realizarea unor constructii la limita sau chiar in afara perimetrelor admise, vizibile in teren, pe ortofotoplanuri dar si in hartile actualizate publice (a se vedea GoogleEarth, etc). In multe cazuri legislatia a fost interpretata unilateral in favoarea investitorilor si fara discernamant sub aspect individual, fara a realiza ca astfel de precedente pot avea urmari cu impact major.

Urbanistic

Precizarile referitoare la padurea Faget in PUG-ul avizat in anul 1999 contine in special zone definite sub titulatura B2 (case de vacanta) si CB 1 – subzone echipamentelor publice dispersate. Plasarea lor se realizeaza in special pe axele Drumului Sf. Ion si 107 R, Calea Turzii, Colonia Faget, (ceea ce nu este neaparat un element profund negativ, dar care totusi afecteaza padurea si mediul, creand spre exemplu o bariera pentru animale mici si mari – vulpi, iepuri, caprioare, etc.). Zona B2 este definita ca si case de vacanta cu  « locuire nepermanenta » iar utilizarile interzise precizeaza ca « orice functiuni, cladiri si amenajari care produc diminuarea valorii peisagistice si ecologice si deci a atractivitatii zonei prin agresarea peisajului, prin provocarea de intense aglomerari, poluari si circulatii, prin diminuarea vegetatiei si distrugerea habitatului faunei locale si contravin normelor de protectie stabilite pe plan local ». Precizarile din PUG aferente B2, mai precis  aricolele 10 – inaltimea maxima admisa, 11- aspectul exterior al cladirii, 12 echiparea edilitara, 13 spatii libere si plantate. 14 imprejmuiri,15 POT,16 CUT au fost ignorate si incalcate in mod constant partial iar uneori total, acest lucru putand fi verificat in teren. In plus au aparut reglementari, derogari, si alte acte administrative si astfel Fagetul zona reglementata de PUZ a devenit doar informala si orientativa nu precis delimitata in acceptiunea investitorilor si cu concursul factorilor de administratie responsabili. Mai mult decat atat interesul individual asupra investitiei nu a fost subordonat caracterului zonei ci mai degraba invers. Astfel intentia declarata a municipalitatii la acea vreme de a crea si dezvolta un cartier de vacanta si parc in acelasi timp, care sa creeze ulterior premizele unei dezvoltari durabile urbane a fost deturnata si subordonata intereselor economice speculative pe termen scurt. PUD-urile au interferat in mod incoerent, prin realizarea unor cuplaje mixte nefunctionale urbanistic si cu impact negativ asupra celor ce locuiesc. Incoerenta urbanistica s-a reflectat intr-o infrastructura realizata prin adaugiri/cuplari, realizarea unor cai de acces nestructurate si neintegrate intr-o viziune functionala si coerenta, cu trame stradale variabile, fara trotuare, fara iluminat public si vaduvite si de alte facilitati urbane. Lipsa canalizarii, aductiunile si colectarile de apa datorate instalarii tardive a retelei de apa sau deloc in anumite zone a interferat in mod nefericit in dezvoltarea edilitara. De asemenea, autoritatile au asistat pasiv la edificarea si structurarea noului cartier, lipsa mijloacelor de transport public, spatii inexistente ale administratiei, educatie sau sanatate, lipsa unor spatii publice precum piatetele, sau zone tampon de trafic si acces pentru transport public, masini de interventie (pompieri), sau alte utilaje (dezapezire) fac ca zona sa nu poata fi administrata eficient. Sigur aceste aspecte pot fi intelese sau au o scuza prin prisma presiunii investitionale din perioada 2006-2008, insa revenind la cadrul legislativ si urbanistic in vigoare neajunsurile sunt evidente si pot genera si propaga printr-o atitudine in continuitate a autoritatilor la efecte nocive pentru cei ce locuiesc in zona.

Administratie

Administratia a fost subordonata intereselor investitorilor, asa dupa cum de altfel inclusiv in HCL privind reglementarile pentru zona Faget din 23.05.2006 precizeaza:

„Presiunea investitionala pentru Faget este foarte mare, existand numeroase solicitari de construire de locuinte, case de vacanta, mici vile turistice, hoteluri, unitati de alimentatie, dotari pentru agrement” .

Cu toate acestea tot in argumentare se precizeaza: „Pe de alta parte, exista o alta presiune exercitata de organizatii, cetateni, institutii pentru a se opri taierile din padure.” Solutia aleasa s-a concretizat printr-un compromis acceptat de toate partile si anume: „Zonele solicitate sunt atat in interiorul teritoriului reglementat de PUZ si de numeroase PUD-uri, cat si in afara acestei zone, in special de-a lungul drumului Sf. Ion”.  Totusi expresia „cat si din alte zone” a deschis cutia Pandorei si implicit a declarat PUG si PUZ aferent doar ca un document de tip ghid si nu o reglementare stricta ceea ce a permis realizarea de PUD-uri  in orice locatie aferenta zonei Faget.

Astfel, desi zonele acceptate pentru constructii trebuiau sa fie doar cele conexe drumului sfantul Ion si in colonia Faget, pe fondul unor paragrafe interpretate in mod speculativ s-au realizat proiecte prin defrisari, case in padure, proiecte extinse de mare impact ce au fost avizate peste rand si chiar in regim de urgenta si a generat un tratament defectuos al zonei ce poate fi exemplificat mai amplu. Avizele date de Agentia de Mediu sau Directia Silvica, au devenit brusc avize de justificare si de conformitate pentru CTATU si nu de oportunitate. Au fost de asemenea situatii cand presiunea a venit chiar din partea unor consilieri locali care au fost varful de lance al investitorilor in realizarea unor proiecte care incalcau flagrant  reglementarile  existente iar evidenta tuturor acestora actiuni se vede acum cu usurinta si din satelit, si aceasta este o evidenta si nu este o exprimare ironica. Mai mult, tehnologia actuala permite acum a se urmari si evolutiile din zona din ultimii ani.

Pe de alta parte administratia a fost pasiva in toate planurile mai putin in cel al colectarii taxelor, investitiile in infrastructura si serviciile edilitare fiind restranse, poate doar simbolice. Mai mult decat atat si in continuare un intravilan neconstruibil este taxat in functie de zona nu si de utilitatile de care dispune, facilitatile de oportunitate si de valorificare economica, creand nemultumiri in randul contribuabililor.

Economic 

Padurea Faget a fost supusa unor presiuni investitionale, asa cum corect argumenta in 2006 HCL-ul mai sus mentionat, continue si progresive. In perioada 2000-2002 preturile „la sursa” erau cuprinse intre 1-3 poate chiar 5 euro/dolari pe metru patrat in zone cu potential – adica pasuni din preajma drumurilor. Dupa anul 2004 preturile au inceput sa creasca la dublul valorilor prezentate, iar pe fondul aparitiei primelor constructii care au „spart gheata” acestea au urcat la 10-15-20 euro/mp in anul 2006. Dupa anul 2006 pe fondul finantarilor facile, a creditelor exacerbate, al evolutiei pietei imobiliare corelate si cu atitudinea  autoritatilor, a permisivitatii in aprobarea unor PUD-uri in zone „exotice”, preturile au crescut la valori ce au ajuns in anumite zone si la 120 euro/mp. Insa nu numai terenurile potential construibile prevazute in PUD-ul  din 1996 si cele precizate in PUG 1999 au fost tranzactionate la preturi exagerate fata de normalitatea economica, ci si padurile au inceput sa fie parcelate marunt si vandute la suprafete ce pot sa devina parcele pentru locuinte individuale sau colective mici. In functie de capacitatile financiare, multi cetateni au cumparat paduri sau portiuni de padure pentru a le vinde ulterior, sau a construi in ele, ceea ce era in totala contradictie prevederile din  legislatia specifica (codul silvic), insa incurajati de atitudinea urbanistica a autoritatilor dar si de exemplele care au trecut de CTATU si prin CL cu succes. Dezbaterile la noul PUG din anul 2011 a dovedit ca exista multa nemultumire pentru „acesti investitori” care au sperat ca aceasta padure sa devine un santier si eventual un cartier parc. Actiunile acestora nu pot reprezenta acum un factor de presiune, dorintele acestora s-au bazat si la data achizitiei pe ipoteze care ca si acum sunt in contradictie cu legislatia. Este adevarat ca acum in padure si in cateva poieni (pasuni conform legii cadastrului)  exista strazi care nu ar fi trebuit niciodata sa existe, ele nemaifiind conexe nici cu Drumul Fagetului (Sf. Ion) si nici macar cu DD Rosca care interesecteaza str. Campului parcurgand padurea. Aceste „brese”  au generat o reactie in lant, care creeaza o presiune asupra autoritatilor pentru a autoriza constructii in acest areal (presiune mai redusa in perioada 2009-2012 si care se reitereaza si datorita prevederilor din noul PUG care sunt mai greu de ocolit).

Alte observatii

Sub aspect functional Padurea Faget este si unul din pilonii care fac ca orasul sa detina cei peste 20 mp de spatiu verde pentru fiecare locuitor. Acest fapt este prevazut si in PUG-ul nou. Insa padurea este abuzata prin taieri excesive, exploatare neconforma si atitudini urbane neadecvate. Sesizam astfel ca atat in Padurea Faget cat si cea din Feleac au aparut ingradiri, bariere, intrari in padure –drumuri- care sunt pline de cioburi si cuie pentru a restrictiona accesul, sarme de otel, atentionari si avertizari neconforme cu prevederile Codului Silvic, si terenuri ingradite in cadrul poienilor. Drumurile din  paduri sunt permanent deteriorate de amatorii de bike-cross, offroad cu masini de teren si ATV-uri. Padurea nu este exploatata in conformitate cu normele silvice si este poluata in mod agresiv cu uleiuri necesare utilajelor de exploatatie si materiale plastice greu degradabile provenite inclusiv de la cei care realizeaza exploatari autorizate. De asemenea la limita/liziera padurii cu zona construita exista terasari sau lucrari care nu respecta prevederile legale. Ultimul element precizat dar poate cel mai important este ca padurea este vie iar degradarea si distrugerea acesteia este greu recuperabila, impactul acestor actiuni urmand a se repercuta atat asupra noastra dar in special a celor ce ne urmeaza.

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/noi-optiuni-pentru-proprietarii-interesati-sa-construiasca–106001.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/constructiile-in-faget-invrajbesc-arhitectii-si-primaria–104662.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/fagetul-pretext-de-razboi-intre-arhitecti–108901.html

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/21579-parc-natural-in-faget-in-loc-de-case-construite-haotic

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/21225-urbanistii-clujeni-cer-primariei-cluj-napoca-sa-nu-mai-acorde-avize-pentru-construire-in-zona-padurii-faget

http://www.oartransilvania.ro/index.php/2012-02-10-06-58-15/2012-02-10-06-59-52

Anunțuri

3 gânduri despre „padurea faget, cluj potentiala victima a politicianismului si intereselor imobiliare

    […] Padurea Faget este incadrata ca padure de rang I ceea ce inseamna ca este o padure de ocrotire, recreere si nu una de productie. Odata cu legile retorocedarii, L18/1991, Legea 1/2000, s.a. o parte din aceasta a trecut in proprietate privata. Este evident rangul padurii nu permitea beneficii economice ca si o padure de rang 2 – adica de productie, insa apropierea de oras si perspectivele imobiliare au fost speculate de persoane din toate categoriile, inclusiv din sferele de influenta financiare si ale puterii dar si al administratiei locale. Aceasta a fost bresa pentru care tratamentul acesteia a fost unul ce a urmat intr-o singura directie: incercarea de a o transforma intr-un cartier verde al orasului. S-a speculat faptul ca aceasta padure a fost introdusa in intravilan, dar si interpretarea voit gresita a unor prevederi legale a fost corelata cu viciile si slabiciuni ale sistemului: lipsa administrarii in  conformitate cu legea, operatiuni de cadastru care au permis parcelari de padure si schimbari de destinatie chiar cu neresepectare codului silvic si care a fost considerat inferior ca rang desi este o reglementare nationala fata de PUG care reprezinta o lege de administrare locala. Toate acestea cu toleranta autoritatilor care isi declinau responsabilitatile duc la concluzia ca interesele celor din functiile administrative difereau de interesele legale a organizatiilor din care fac parte. Astfel au aparut case in padure desi legea prevede doar 200 mp maxim pentru astfel de amenajari si masuri compesantorii in conditiile in care suprafata detinuta este trebui esa fie 4000 de mp si asta in conditiile in care padurea nu se poate parcela sub 10.000 mp. Compensarea trebuie sa fie de 5 ori mai mare dar nu mica decat de 3 ori valoarea terenului ocupat. Nu stiu sa fi existat compensari, insa defrisari si schimbari de destinatie cu siguranta au fost desi suprafata fondului forestier nu poate fi diminuata conform legii. Detalii despre padurea Faget gasiti si aici. […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s