mediu, sport, agrement prioritate 0 adica nula

Publicat pe Actualizat pe

sportagrementAcest punct de vedere a fost comunicat in ideile sale principale la sedinta din 16 mai 2013 a Consiliului Civic Cluj si este o continuare si o extindere a opiniei exprimate avute in cadrul unui grup de lucru de pe langa Registrul Urbanistilor din Cluj care a  avut loc cu 2 zile inainte.

In ultima decada tendinta de „indesire” a orasului s-a manifestat ca fiind excesiva si se bazeaza in special atat pe cererea unor zone consacrate care beneficiaza de o infrastructura edilitara stabila cat si pe cadrul „generos” al unui PUG intocmit in urma cu 13 ani. (Lipsa realizarii unor lucrari de infrastructura edilitare noi care sa genereze dezvoltari imobiliare coerente urbanistic este o alta problema care isi are originea in sfera social politica din perioada 1996-2004, anterioara presiunii investitionale din anii 2005-2008)

Acest fenomen de aglomerare a afectat spatii verzi importante din oras, multe gradini aferente rezidentelor din cartiere precum Andrei Muresan, Gheorgheni, Pasteur-Republicii si Grigorescu facand loc unor noi constructii iar fondul imobiliar extins numeric beneficiind de aceiasi infrastructura de transport, utilitati:gaz, electricitate, apa, ceea ce se poate intui ca genereaza efecte negative in mai multe planuri.

Astfel de tendinte pot fi considerate relativ normale atata vreme cat au existat terenuri in exces iar fondul de spatiu verde nu a fost afectat in mod substantial. In multe, poate prea multe cazuri au existat abuzuri prin supredificari nefiind respectati parametri urbanistici POT, CUT, etc cu concursul celor in drept sa vegheze asupra acest lucru. Restrangerea acestor spatii a determinat pe termen mediu si lung o evolutie nefavorabila a catorva parametri cuprinsi in standardelor de calitate a vietii parametrii care se refera in special la mediu: calitatea, aerului, nivelul de zgomot, particule (praf) purtatori de noxe si alte elemente daunatoare organismului, dar si al confortului asigurat de un mediu curat . Nu numai dezvoltarile imobiliare au contribuit la alterarea acestor parametri dar si lipsa unor masuri ce privesc traficul urban supraaglomerat (trafic intens, lipsa traseelor alternative, lipsa parkingurilor in proximitatea zonelor ce genereaza aglomerari, linii de transport in comun locale si interlocale suprapuse si concentrice care incarca accesele principale. Ca si plus este de mentionat ca eforturile de a scoate traficul greu de pe arterele orasului -centura Valcele-Apahida, Blvd. Muncii- Apahida si autostrada Gilau-C Turzii, ceea ce reprezinta o reusita partiala -obiectivul nefiind insa finalizat. Ca si minus sunt de mentionat politicile administratiei de a permite aglomerarea traficului prin incurajarea acestuia creaind parcari in zonele de patrimoniu ale orasului, lipsa unor masuri coerente de linistire a traficului si lipsa de interes pentru rutele alternative ce ar calma macar partial anumite segemente in trafic.

Pe de alta parte este irational a contesta continuu realizarea unor proiecte imobiliare care genereaza plus valoare economica si care au gasit „loc” in locatii disponibile, mai ales cand ele s-au constituit pe proprietati si investii integral private, iar PUG/PUZ a permis acest lucru.  Acestea au stat la dezvoltarea si evolutia durabila a orasului ceea ce a permis investitii de utilitate, multe dintre ele consistente. Dar lipsa discernamantului si aplecarea profunda a administratiei locale doar catre investitori si beneficii poate fi perceputa ca transformarea institutiei unei institutii de utilitate publica intr-un holding sau SA in care actionarii majoritari par a fi de multe ori chiar functionari publici. Aceasta atitudine deturneaza sensul administrarii si interesului public catre o mentalitate corporatista de consum, de exploatare si epuizare imediata si intensiva a resurselor pe care comunitatea le detine. In acest context in ultimii 15 ani Parcul Sportiv  Universitar a beneficiat de supraedificari – camine studentesti, cantina, hotel, extinderea decanatului, sali de sport si acoperirea piscinei. Multe din acestea sunt mai mult decat benefice insa ceea ce s-a intamplat in acest rastimp a contrazis spiritul si mostenirea lasata orasului de profesorul Iuliu Hateganu. Sa ne amintim ca acest parc de 25 ha reprezinta o donatie, a distinsului doctor, in memoria fiului sau decedat la 8 ani in urma unei boli, iar scopul era atragerea tinerilor pentru a practica sportul. Abordari imobiliare interesante si specifice capitalismului de tranzitie au avut loc cu Parcul Rozelor si vecinatatile acestuia, parcul Feroviarilor, Baza Constructorul, Baza sportiva Clujana, strandul municipal de langa hotel Sport care se pregateste la randul sau pentru un proiect in afara UTR-ului si care au fost preluate de entitati private prin metode mai mult sau mai putin ortodoxe. O situatie din aceiasi categorie care merita analizata separat se refera la domeniul statului din jurul Lacului Gheorgheni care a devenit in final doar un suport pentru afacerile societatii Iulius Group. Este interesant cum acest teren din domeniul public a fost transferat in domeniul privat al statului apoi „pasat” la o societate comerciala Univers T, dezmembrata, concesionata chiar ipotecata in interes privat. Malul lacului cu terenul aferent in lipsa unei intentii de administrare a fost subiectul unui ping-pong intre administratie si societatea comerciala mentionata mai sus, pana cand interesele financiare/imobiliare ale Iulius Group au devenit imperative, iar primaria s-a conformat prin avizarea pe usa din spate a documentelor ce permit realizarea unor cladiri de birouri care insa inchid, restrictioneaza si afecteaza  accesul publicului larg in zona lacului, dar si spatiul afectat agrementului, existand mai mult decat suspiciunea asupra unor proceduri administrative contrafacute. Este de mentionat ca zona lacului Gheorgheni- si cladirile mentionate sunt incadrate in PUG-ul inca in vigoare ca si zona de campus universitar- deci un regim urban mai orientat catre spatii verzi si recreeere, iar edificarile s-au realizat in lipsa unor PUZ-uri, prin specularea unor indici urbanistici. Acum exista intentia administratiei orasului care pregateste realizarea unei „baze de agrement” in zona cartodromului. Initiativa este mai mult decat laudabila insa caietul de sarcini, intentia de accesa fonduri europene, fac incompatibile si practic exclud consultarea comunitatii arhitectilor si urbanistilor astfel incat obiectivul sa fie integrat in mod real nevoilor orasului. Este posibil ca acest proiect sa devina o reusita insa existe indicii ca abordarile pentru aceasta amenajare sa devina cu totul altceva decat s-a anuntat. (informatii eronate asupra indicilor urbanistici existenti in caietul de sarcini, taierea unor copaci in perimetrul respectiv pentru a „pregati” zona, dar si „plantarea” unor gramezi de deseuri).

La initierea noului PUG in 2009 neintrat nici acum in 05.2013 in vigoare, edilul sef  din acea vreme ironiza sustinut de o parte din proiectanti urbanisti si arhitecti existenta „cartierelor dormitor”, adica avand doar destinatie rezidentiala. Astfel pentru diversificare urbanistica si modificarea unor indici urbanistici care permit realizarea de diverse obiective favorabile investitorilor a aparut in noua versiune a PUG zona economica tertiara. Ea este numai buna pentru a modifica si destructura zonele rezidentiale, asezate prin revitalizarea acestora cu activitati si cladiri cu alta destinatie decat cele rezidentiale. Insa in mod ciudat in multe din cartierele profilate unele noi altele mai vechi nu exista initiate si destinatii de zone pentru parcuri, amenajari sportive, sau spatii publice – piatete, desi acest lucru ar fi fost normal dar ar fi presupus eforturi suplimentare din partea beneficiarului.

Lipsa de interes pentru agrementul facil al publicului larg si sportul de masa, nu poate fi compensata prin cele cateva amenajari realizate: iluminarea pe esplanada sudica a Somesului, plantarea unor copaci care nu au facut rod pe malul Somesului dar au blocat accesul sau parcul USAMV-Zorilor – zona care desi apartine Universitatii Stiinte Agricole si Medicina Veterinara nu are nici macar o alee disponibila celor ce detin animale de companie, un tratament similar fiind initiat si la intrarea in Parcul Municipal. In schimb doar proiectul unui studiu de fezabilitate Somesul in opinia mea o parodie a unor canalelor olandeze beneficiaza de o finantare de 200.000 euro. Nu inteleg cum poti compara Somesul care intra in oras la 351 m altitudine si iese la 310 m (40 m diferenta de nivel) si are o latime de 40 metri in cea mai larga portiune 95 m – sala sporturilor cu un canal din delta Rhinului (Nederhin)  care are 3 m de la nivelul marii atat la intrare cat si la iesire si o latime medie de 100 de metri. In tot acest timp lipsesc programe facile de acces activitati sportive de masa (care sunt ieftine si genereaza si plusvaloare economica locala – investitii, locuri de munca). Asa cum s-a mentionat mai sus marile baze sportive sunt accesibile doar contra cost iar in scoli, dupa programul de scoala terenurile sunt inchiriate, sau accesul este interzis. Mai mult decat atat pistele de alergare si biciclete speciale, sunt utilizate si pentru promenada, iar traseele de transport pentru biciclete existente reprezinta in unele locuri de parcare pentru autoturisme, sau trasee aglomerate de trafic si care genereaza riscuri de accidente. Trebuie mentionat ca presiunea „biciclistilor” este in crestere iar autoritatile nu pare sa realizeze presiunea nou creata in segmentul „velo” desi exista semnale continue de la ONG-urile de profil.  Proiectul cu fonduri europene de realizare a unui sistem de inchiriere de biciclete si transport velo Floresti-Cluj- Apahida pare impotmolit exact in faza cea mai importanta si anumea cea privitoare la infrastructura – pistelele de biciclete.

Rezolvarea nevoilor de spatiu verde in suprafata masurata si nu neaparat functional in conformitate cu normele europene a beneficiat de un ajutor nesperat din partea cimitirelor si a padurii Hoia si Faget situate la periferia orasului si mai dificil accesibile publicului larg. Primaria chiar a incercat sau macar a mimat in urma cu 2-3 ani ca acceseaza un proiect european care sa amenajeze padurea Hoia in parc insa disputele politice la varful institutiilor implicate CJ si Primarie partinice si apoi transpartinice a dus la renuntarea la acest proiect pana la clarificarea situatiei juridice si poate definitiv. In schimb padurea Faget a avut si si se pare sa aiba alta soarta.

Padurea Faget este incadrata ca padure de rang I ceea ce inseamna ca este o padure de ocrotire, recreere si nu una de productie. Odata cu legile retorocedarii, L18/1991, Legea 1/2000, s.a. o parte din aceasta a trecut in proprietate privata. Este evident rangul padurii nu permitea beneficii economice ca si o padure de rang 2 – adica de productie, insa apropierea de oras si perspectivele imobiliare au fost speculate de persoane din toate categoriile, inclusiv din sferele de influenta financiare si ale puterii dar si al administratiei locale. Aceasta a fost bresa pentru care tratamentul acesteia a fost unul ce a urmat intr-o singura directie: incercarea de a o transforma intr-un cartier verde al orasului. S-a speculat faptul ca aceasta padure a fost introdusa in intravilan, dar si interpretarea voit gresita a unor prevederi legale a fost corelata cu viciile si slabiciuni ale sistemului: lipsa administrarii in  conformitate cu legea, operatiuni de cadastru care au permis parcelari de padure si schimbari de destinatie chiar cu neresepectare codului silvic si care a fost considerat inferior ca rang desi este o reglementare nationala fata de PUG care reprezinta o lege de administrare locala. Toate acestea cu toleranta autoritatilor care isi declinau responsabilitatile duc la concluzia ca interesele celor din functiile administrative difereau de interesele legale a organizatiilor din care fac parte. Astfel au aparut case in padure desi legea prevede doar 200 mp maxim pentru astfel de amenajari si masuri compesantorii in conditiile in care suprafata detinuta este trebui esa fie 4000 de mp si asta in conditiile in care padurea nu se poate parcela sub 10.000 mp. Compensarea trebuie sa fie de 5 ori mai mare dar nu mica decat de 3 ori valoarea terenului ocupat. Nu stiu sa fi existat compensari, insa defrisari si schimbari de destinatie cu siguranta au fost desi suprafata fondului forestier nu poate fi diminuata conform legii. Detalii despre padurea Faget gasiti si aici.

Anunțuri

2 gânduri despre „mediu, sport, agrement prioritate 0 adica nula

    […] Citeşte mai departe […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s