Hansel, Gretel si casuta din padure.

Publicat pe Actualizat pe

casa in padureCarl Gustav Jung, a interpretat simbolistica basmului fratilor Grimm prin prisma psihologiei si psihiatriei dand nastere unor dezbateri si controverse care se continua si azi. „Povestea” de azi este plasata in cu totul alt context iar personaje precum Hansel, Gretel, parintii si vrajitoarea isi au corespondenti in diverse acte, legi si institutii singurul element neschimbat fiind casuta din padure insa nu construita din dulciuri si turta dulce. In ultimul timp se constata o presiune continua pentru realizarea de case in paduri ceea ce poate transforma plaminul nostru sau aurul verde in veritabile cartiere fenomen ce se manifesta cu predilectie in preajma marilor orase. Iata in cele ce urmeaza precizari ce trebuiesc cunoscute si respectate inclusiv de autoritatile care ofera de multe ori la limita sau in afara legalitatii avize de constructie in perimetrul interior al fondului forestier national.

Cadrul legal. Conform codului silvic actual, Legea 46/2008 in articolul 1 se statueaza fondul national forestier ca cel existent la 1.01.1990 si cuprinde toate amenajamentele, terenurile si continutul acestora este mai detailat descris in articolul 2 (paduri, albii, iazuri, anumite pasuni, etc) acestea fiind  inregistrate in cadastrul forestier inca de la acea vreme. Acest fond national prin legi ce au vizat in special retrocedarile a fost preluat si de catre entitati si asociatii private: persoane fizice, composesorate, ong, institutii de cult in special religios, Academia Romana, firme. Procedurile de retrocedare au fost supervizate de autoritatile de la nivel judetean si primarii iar in unele cazuri s-au realizat si transferuri de fonduri silvice cu „cantec”. Administrarea acestora (padurilor de stat si private care reprezinta in ansamblul fondul national forestier) se face de Ocoale Silvice de stat si private iar controlul asupra celor private se face de catre Inspectiile Teritoriale Regim Silvic si Vanatoare (ITRSV) care se subordoneaza direct ministerului de resort si „lasand loc de manevra” investorilor privati fiind astfel ocolite Directiile Silvice.  In articolul 7 paragraful 4 este prevazuta interdictia introducerii in intravilan a padurilor. De asemenea art. 35 prevede interzicerea micsorarii fondului national forestier (de stat si privat adica cel statuat in 01.01.1990). Art 36 prevede ca acesta poate fi modificat pentru diverse obiective insa prevede compensari cu exceptia cazurilor in care exista un interes de utilitate publica insa numai la nivel national, ceea ce inseamna ca suprafata va marime ramane in mod esential protejata. Art. 37 punctul prevede posibilitatea scoaterii din fondul national forestier a terenurilor pentru constructia de locuinte, case de vacanta  adica o suprafata ce include constructia, drumuri de acces si imprejmuire la un loc in urmatoarele conditii obligatorii: suprafata maxima de 5%, dar nu mai mult de 200 mp ceea ce inseamna ca titularul trebuie sa detina pentru amplasamentul maxim acceptat de 200 mp (ce va include ADC ,curti, drumuri, imprejmure), o suprafata de padure 4000 mp.  Compensarea se va face cu un teren de 3 ori mai mare in suprafata (600 mp la amplasament maxim de 200 mp), dar de 5 ori mai valoros decat valoarea terenului utilizat pentru constructie amplasament care insa trebuie să fie numai din afara fondului forestier naţional, dar limitrof acestuia, si apt de a fi împădurit. Aceaste prevederi sunt valabile din 2008 in Codul Silvic precedent (Legea 26/1996) nu existau astfe de regelementari motiv pentru care in acest moment exista si constructii autorizate in mod legal in aceste perimetre.

Alte completari. Exista jurisprudenta suficienta la instantele superioare de judecata care printre altele precizeaza ca Ocoalele Silvice se pot consitui ca prejudiciate in conditiile in care reglementarile silvice sunt incalcate indiferent cine este proprietarul padurii (stat sau privat). De asemenea decizia 168/22.05.2001 a Curtii Constitutionale M.Of. 452/9.08.2001 ia act de intentiile unor proprietari de paduri de a dispune utilizarea acestora dupa bunul plac in baza dreptului de proprietate care le este garantat de legea fundamentala si in rezumat constata ca dreptul de proprietate  asupra padurii nu da dreptul de a dispune liber de aceasta iar art 49 aliniatul 1 din Constitutie prevede restrangerea exercitatii drepturilor de proprietate ca fiind motivate de art. 41 aliniat 1 si 6 ceea ce face ca aplicarea Codului Silvic sa fie constitutionala si prioritara diminuand drepturile de proprietate in speta folosinta si partial dispozitia proprietarului de padure.

Situatii conflictuale generate cu concursul administratiilor locale. La nivelul administratiilor locale sunt insa ignorate prevederile legii codului silvic fiind luat in considerare doar elementele drepturilor de proprietate furnizate de cartea funciara care functioneaza dupa legea 7/1996 (cadastru). Fondul national forestier si restrictiile codului silvic sunt ignorate de facto de cei se raporteaza doar la drepturile de proprietate furnizate de autoritatile de cadastru aflandu-se in afara sau la limita legislatiei.Astfel mai multe primarii care s-au „trezit” cu paduri intravilane inainte ca legea 46/2008 sa interzica acest lucru, le-au folosit pentru a justifica suprafete verzi ce trebuiesc indeplinite de normele CE, dar si pentru a autoriza constructii care nu respecta prevederile legii mentionate.Tratamentul pe care il consider ilegal este completat si abuzat prin grija sau neglijenta unor functionari, topografilor, registratorilor in baza a autoritatilor locale care utilizeaza diverse harti de cadastru cu o categorii de folosinta „mai adecvate” altele decat cele consemnate de codul silvic si utilizate in beneficiul celor ce speculeaza aceste „scapari” poate intentionate ale legii. Daca proprietarul unei astfel de paduri nu este prejudiciat valoarea padurii ca teren de constructie fiind superioara decat cea de utilizare forestiera, singurele prejudiciate fiind nematerial comunitatile si administratorul fondului forestier national care insa nu au resursele cele mai adecvate pentru recuperarea prejudiciului.

In acest context se pot elibera documente de informare premergatoare autorizatiei de constructie (certificatul de urbanism) si care isi permit sa ignore anumite elemente, inclusiv avizul directiilor/inspectoratelor silvice. De aici pana la eliberarea autorizatiilor de constructie demersul este unul limpede din punct de vedere al procedurilor si astfel o padure poate ajunge prin artificiiun santier impadurit, dar in total dispret fata de lege.

Astfel prin ignorarea codului silvic, autoritatile au stabilit o procedura prin care o casa in mijlocul padurii este accesibila si mai usor de realizat. PUZ si PUG-urile au avut formulari echivoce si au permis prin urbanismul derogatoriu modificarea transformare unor zone de protectie si zone verzi, chiar si paduri mai ales in perioada de avant al investitiilor din domeniul imobiliar (2004-2008).

Unde s-a ajuns. Padurea Faget Cluj.
casa in padure 1 casa in padure 2 casa in padure 3Situatia „ignorata” de autoritati a dat raspunsuri pe masura si in mod practic. In noul PUG elaborat 2010-2013 exista harti cu spatii verzi dar nu si harta padurilor conform codului silvic, desi Directia Silvica a comunicat-o celor ce intocmesc aceasta lege urbanistica locala.

Terenurile in padure se vand in mod curent la preturi cu mult peste valoarea unei paduri detinuta pentru utilitate economica – exploatare sau fond de vanatoare (20-40 euro/mp) si au titulatura de terenuri construibile. Exista in perimetru mentionat lotizari, in padure pentru cel putin 10-15 constructii individuale care insa au o suprafata de peste 400 mp fiecare si nu maxim 200 mp. Exista deja proprietati obtinute prin defrisari, multe dintre ele construite anterior anului 2008 (deci cu documente legale) care depasesc 800 mp fata de 200 mp, exista autorizatii de construire eliberate de CL pentru mai multe imobile, multe din acestea apartinand unor persoane cu functii sau pozitii importante ale comunitatii locale, iar  mai nou se pare ca procedura este tot mai accesibila.

Din punct de vedere urbanistic astfel de constructii (case in paduri sau in zone protejate) pot fi aprobate doar prin exceptie intrucat serviciile edilitare sunt mult mai scumpe si dificile insa asumate obligatoriu de catre autoritati (utilitati, urgente, siguranta persoanei si proprietatii), cheltuieli pe care tot contribuabilul le plateste la tarife relativ egale, dar la costuri diferite. Impactul de mediu este consistent iar la momentul actual nu exista cu adevarat o legislatie specifica adecvata sau o atitudine corespunzatoare fata de natura (plante, vietuitoare) primordial fiind interesul uman dar in special cel material.

In mod similar exista o cazuistica ce se refera la casele ilegale de pe faleza marii sau a pe marginile apelor (lacuri, rauri) sau a celor care se edifica in perimetrul unor rezervatii protejate. Noile prevederi ale legislatiei urbanistice care se prefigureaza a fi promulgata ne vor arunca din nou intr-un mecanism derogatoriu in care urbanistii vor avea prea putine de spus fata de politicieni, iar efectele vor afecta calitatea vietii, nu si profiturile antreprenorilor.

alte titluri cu subiect conex

https://evaluarecluj.wordpress.com/2013/03/27/padurea-faget-cluj-potentiala-victima-a-politicianismului-si-intereselor-imobiliare/

https://evaluarecluj.wordpress.com/2013/05/17/mediu-sport-agrement-prioritate-0-adica-nula/

https://evaluarecluj.wordpress.com/2011/05/10/arii-protejate-de-cine-de-ce-cum/

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s