exploatatiile agricole: contextul international si dimensiunea acestora

Publicat pe Actualizat pe

farmlandAcesta este prima parte dintr-o serie care va cuprinde situatia terenurilor si exploatatiilor agricola privite prin prisma situatiei internationale, a dimensiunii acestora si perspectivelor acapararii (land grabbing) de catre capitalul strain, facilitate oferita incepand cu 01.01.2014.

Fermele agricole dar si alte active cu productie silvica/piscicola/zootehnica sau altele cu masa verde regenerabila cunosc in ultimii ani  un interes sporit si nu numai din partea mediului investitional ci si al ratelor de profitabilitate in economia nationala.

Contextul international. Motivatiile acestui interes crescut nu este nou, insa evolutiile din ultimele 2 decenii pe plan mondial au reconsiderat atitudinea fata de agricultura in toata lumea. Principalele temeri pentru care agricultura redevine o componenta de baza strategica este data de urmatoarele argumente si factori de analiza a riscurilor: evolutia demografica eterogena la nivel global si relativ omogena la nivel continentale (cresteri demografice in tarile incurs de dezvoltare si „capcana demografica” in Europa si America de Nord) dar si schimbari care se prefigureaza la nivel global si sunt de ordin climatic (evenimente dramatice precum cutremure, eruptii vulcanice sunt in stare sa destabilizeze o economie tot mai interconectata si globalizata). Daca inainte scenariile de risc avand ca obiect o potentiala criza alimentara presupunea tranzactii confortabile pe bursa de produse agricole si mutarea stocurilor din zonele cu excedent inspre polii cu potential financiar din zona atlantica. Actuala polarizarea financiara – avand ca principal contrapol in Asia de SE (Japonia, China, India, Singapore) a modificat raportul de forte si atitudinile la nivel global, iar BRICS are si el un rol important. Europa, in special, se vede constransa sa recurga la variante alternative ce privesc reducerea factorilor de risc intr-un asemenea scenariu si o pate face prin consolidarea si extinderea resurselor proprii.

Revenind la influentele climatice sunt de reamintit evenimente recente care a ridicat semne de intrebare asupra capacitatii de reactie de a face fata unor situatii extreme. Tsunami-ul devastator din 2004 Oceanul Indian care a ucis sute de mii de persoane, eruptiile din Islanda care au dereglat zborurile inclusiv cele intercontinentale pe un sfert din emisfera terestra, cutremurul de pest 8 pe scara Richter si tsunamiul ce a urmat in Japonia 2011, uraganale Katrina 2005 si  Sandy 2012 au aratat care sunt vulnerabilitatile societatilor interconectate,  a marilor aglomerari si a disfunctiilor acestora. Multe dintre concluziile si informatii importante nu sunt prezentate publicului (ceea ce dealtfel este normal), insa carente majore au fost inregistrate existand dezechilibre majore privitoare la aprovizionarea cu apa/alimente/energie/combustibil ca sa nu mai vorbim de ineficienta infrastructurii de interventie. Teama de o criza mondiala a alimentelor era prefigurata si anticipata in 2012 octombrie de Natiunile Unite intr-un articol din Guardian, iar astfel de prognoze apar mereu in media existand analize si studii care indica un posibil dezechilibru intre consum si evolutiile demografice.  Evolutiile continuu conflictuale din zonele in care se afla majoritatea resurselor fosile (petrol/gaz) in special in nordul Africii si Orientul Mijlociu, au determinat un aflux de reorientari pentru obtinerea de energie si din combustibil bio, campuri de energie verde (eoliene si parcuri fotovoltaice) care incearca sa compenseze potentialul de instabilitate provenite din aceste framantari care devin globale, toate aceste avand nevoie de expansiune orizontala (terenuri). De asemenea, costurile de transport ale produselor agricole, perisabilitatile si alte elemente indica o evolutie, in sensul conservarii unei independente regionale a productiei agricole esentiale in strategia dar si realizarii unor cantitati suficiente de rezerve care oscileaza an de an uneori indreptandu-se spre o limita critica (vezi si articolul din Guardian citat mai sus). Riscurile ca anumite culturi de nisa sa fie afectate fie sub aspectul cantitatii de productie sau al preturilor (ex: cafea, banane, vanilie, trestie de zahar) sunt extrem de evidente avand in vedere ca productia mondiala este controlata in anumite cazuri fie de o tara sau de un consortiu de companii, insa poate fi expusa unor factori de mediu neprielnici (clima, molime, etc). Revenind la lucruri mai apropiate, productia de grau de anul acesta (2013) prezinta probleme in Franta, si asta datorata verii extrem de reci. In acest caz chiar daca productia de grau este satisfactoare sub aspect cantitativ, din punct de vedere calitativ este total nemultumitoare (lipsa continut proteic)- baghetele si croissantele urmand a suferi influente financiare sau de calitate, iar cantitatea de grau necorepsunzatoare calitativ urmand a fi redirectionata  (sursa Bloomberg) spre ferme pentru furaj fie in zone de calamitate alimentara. . Este de asemenea anormal ca o tara de talia Romaniei, sa fie influentata de elementele climatice modificand anualcu 2-3% PIB-ul si inflatia si care au drept explicatii ploile sau lipsa acestor, factor ce poate fi contracarat de sisteme de irigatii pe care tarile vecine le detin.

UE si dimensiunea economica si fizica a exploatatiilor agricola: Pe fondul aspectelor prezentate mai sus, o strategie si o reconsiderare a sectorului agricol in UE este evidenta in ultima decada, existand deja o strategie ce a  anticipat si pregateste aceste evolutii. Noile tari care au un fond funciar mai consistent si care s-au adaugat recent Uniunii sunt Romania si Polonia iar acum Ucraina se pregateste de a intra si ea in aceste calcule. Intrarea Romaniei in UE, desi a fost negociata in conditii inferioare Poloniei (sub aspectul capitolului agricultura si nu numai) a adus reconsiderarea atitudinii fata de terenurile agricole dar si investitii considerabile, asta si datorita situatie existente la momentul aderarii (potentialul agricol al Romaniei fiind benefic pentru tarile din UE). Dealtfel UE, are o experienta de a observa diverse profile si tipare agricole ce se intind de la Mediterana spre Marea Nordului iar dimensiunea exploatatiilor agricole a facut obiectul analizelor avand ca scop si optimizarea administrarii acestora. Astfel au existat mai multe norme acum fiind in vigoare Regulamentul (CE) nr 1242/2008 care prevede analiza in baza unui standard de producție (CP) si este valoarea producției medii la hectar sau unitate de vită într-o anumită caracteristică pentru fiecare regiune agricolă. Producția unei caracteristici agricole reprezintă valoarea monetară a prețurilor brute de producție agricolă din exploatare. Valorile se calculează înmulțind producția per unitate (hectar sau animale) cu prețul de exploatare. Cunatificarea valorii este 1 ESU care este acum echivalentul a 1200 euro. Dimensiunea economica a exploatatiilor agricole in Romania si Bulgaria este 2  iar valorile depasesc 4 pentru toate celelalte tari. Iata Cateva exemple: 4 pentru Grecia, Spania, Italia, Lituania, Estonia, Polonia, Portugalia, 8 Irlanda, Cehia, 15 Danemarca, 25 Belgia, Olanda, Franta, Germania. In ceea ce priveste dimensiunea fizica a exploatatiilor agricole Marin POPESCU, de la Institutul de Economie Agrară al Academiei Române, Bucureşti precizeaza in „DIMENSIUNEA FIZICĂ A EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE DINROMÂNIA. DECALAJE FAŢĂ DE UNIUNEA EUROPEANĂ”: „Dacă înainte de 1989 România era una din ţările cu cea mai mare dimensiune fizică a exploataţiilor agricole, după 1989 ea a devenit una din ţările cu cea mai mică dimensiune fizică a acestor exploataţii. În anul 2007, primul an după aderarea la UE, dimensiunea fizică a exploataţiilor agricole era de 3,5 ha, ţara noastră situându-se pe penultimul loc în UE 27 (depăşind numai Malta a cărei suprafaţă era însă doar de11.000 ha). La polul opus s-a situat Republica Cehă cu 89,3 ha pe exploataţie.” Motivele sunt clare, atomizarea si fragmentarea terenurilor au fost tratate cu acelasi respect fata de proprietari doar ca Cehia a inteles ca aceasta dimensiune este importanta pentru eficienta exploatarilor si pentru rezultate economice fezabile. Care au fost urmarile acestor tendinte in Romania. Valorile unitare ale terenurilor aflate cu mult sub limita economica de exploatare au fost insignifiante generatoare de probleme funciare, administrative si asigurand si dezvoltand o cale sigura mai degraba spre involutie agricola, iar agricultura de subzistenta a cuprins cea mai mare parte a fondului funciar. Mai mult decat atat, legile produse de forurile legilative au fost cu dedicatie si cei  ce le-au aplicat au creat nenumarate abuzuri si infractiuni, s-a permis prin acte si declaratii false situatii aberante inclusiv in salile de judecata, ce s-a soldat cu acapararea si insusirea frauduloasa a mari suprafete de teren in multe cazuri.  Multe din comasari au fost realizate pe fonduri dispersate prin tranzactii la valori derizorii, departe de un pret corect fiind vorba mai degraba de o noua colonizare,  iar timpul pentru astfel de operatiuni a durat uneori si peste 10 ani. Relieful din Moldova si Transilvania, structura si mentalitatea comunitatilor permite cu greu schimbarea atitudinilor privitoare la asociere, in consecinta dimensiunile fermelor in majoritatea situatiilor sunt tributare inclusiv structurii demografice pe grupe de varsta din mediul rural. Situatia prezentata de ICPA precizeaza ca o „gospodăria ţărănească mică, are o suprafaţă medie de 1,8 ha teren agricol şi o pondere de 53 % din suprafata agricola si  unităţile agricole cu personalitate juridică au o suprafaţă medie de 282 ha şi deţin 43 %” … „Dimensiunea fizică medie a exploataţilor agricole, indiferent de profilul de producţie reprezenta în anul 1997: 70 ha în Marea Britanie, 42 ha în Franţa, 32 ha în Germania, 34 ha în Suedia, iar exploataţiile specializate în cereale şi plante tehnice aveau o suprafaţă medie cuprinsă între 100 – 150 ha. Comparativ cu România, suprafaţa medie a exploataţiilor din U.E. – 15, este mai mare de 7 ori, iar în Anglia, Franţa etc., suprafaţa medie a exploataţiilor este de 10 – 20 ori mai mare.”

Se continua cu partea 2:  exploatatiile agricole: situatia interna si analiza acapararii (landgrabbing) terenurilor agricole in lume si Romania si 2014

Lucrari ce pot fi consultate on line:

Tipologia fermelor agricole din Romania, autor ICPAConsolidarea exploataţiilor agricole  Autori LUCIAN LUCA (coordonator) CRISTINA CIONGA, DANIELA GIURCĂ, Considerente privind dimensiunea economica a exploatatiilor agricole din Romania, DRĂGHICI Manea*, CATANĂ Dan* Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală – A.S.A.S, Organizarea si strategia dezvoltarii unitatilor agricole, Prof.univ.dr. Radu VOICU, Lect.univ.dr. Iuliana DOBRE

Anunțuri

3 gânduri despre „exploatatiile agricole: contextul international si dimensiunea acestora

    Carmen a spus:
    18/11/2013 la 15:44

    Foarte interesant articolul si foarte educativ. Pot spune cu cea mai mare incredere ca citirea acestuia m-a ajutat in viata mea de zi cu zi. Tot ce tine de domeniul constructiilor si instalatiilor mi se pare foarte interesant iar prin aceasta cale tin sa ii multumesc celui care a scris acest articol. Daca tot suntem pe acest subiect, al constructiilor si instalatiilor as vrea sa precizez un singur lucru: pentru cei interesati de mai multe informatii legate de fose septice ecologice puteti gasi o lista de preturi fose septice la: http://www.poli-tan.ro/preturi-fose-septice.html

    india exports a spus:
    22/03/2014 la 07:37

    Contact address of Mirajkar office’a at Dubai, Bahrain, Mumbai, Nashik, Vashi Mumbai.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s