38.7% sau fals tratat despre imobiliare

INSSE si recensamantul populatiei din 2011 a reprezentat o galceava politica toata vara. Cifre si procente au inceput sa apara desi rezultatele finale ale acestuia vor fi publicate doar in 2013. Indraznesc sa spun ca semnificatia acestor procente ne definesc chiar daca nu ne place. Mai jos unul dintre ele.

… „Statistic, in UE media gospodariilor care nu au baie in interiorul casei e intre 4-5%. In Romania, acest indicator este  aproximativ 40%, procent explicat in parte si de ponderea ridicata a romanilor care traiesc in mediul rural, adica 47,2%.”HARTA CIVILIZATIEI Judetele codase in clasamentul privind locuintele cu baie in interior si alimentate cu apa curenta de Victor Cozmei, Dan Popa

Daca citim mai bine datele suntem in „progres” vizibil in 2011 cu 38.7 % fata de 44% in 2007 in timp ce Bulgaria care ne secondeaza porneste de la 35.4% in 2007 si ajunge la 24.6% in 2011. Alte tari cu peste 10% dar sub 15% sunt cele intrate in UE din exspatiul sovietic (Lituania, Estonia, Letonia). Ungaria are 6%, Polonia 4% iar apoi celelate state sub 1.2% ca sa nu vorbim de media de 0.7%  pentru tarile din grupul primelor 15 membre UE. Statistica nu vorbeste numai de civilizatie dar si de respectul pe care statul il acorda cetatenilor sai.

sursa eurostat.

Ce legatura exista intre aceste statistici si imobiliare? Una foarte mare si este data de nivelul, pretentiile care exista pe piata imobiliara. Sarind peste aspecte ce tin de nivelul de trai si confort, primeaza elemente esentiale de igiena, sanitare, educatia copiilor, viata adultilor si nevoile varstnicilor care continua sa fie dependenta de cismeaua si fantana din curte ca sa nu vorbim de latrina/haznaua din „fundul gradinii”. La celalalt pol acolo exista pretentii pentru televiziune de inalta definitie si internet de banda larga, desi vorbim de cetateni egali in drepturi. Vorbim de fapt de 2 lumi diferite, iar cea cu lifturi de sticla panoramice se incapataneaza sa nu inteleaga ca o masina nu poate merge in acelasi timp in 2 viteze, iar in timp ce in fata masina este accesorizata cu gdgeturi inclusiv clima „bizonica”, bancheta din spate este populata ca un tren indian.

Este anormal ca aceste proiecte sa astepte indeplinirea unor conditii de finantare din bani europeni, iar statul sa ramana un cofinantator minoritar. Statul este dator tuturor contribuabililor cu conditii elementare de trai, iar asigurarea apei si canalizarii este una dintre acestea. Statul este resonsabil in aceiasi masurasa asigure distributia de energie populatiei, sa intretina drumurile, sa garanteze buna functionare a retelelor de invatamant, sanatate, justitie si administratie acestea fiind componente ale unei bune guvernari si care sunt asumate de statele europene prin mijloace diverse de administrare, inclusiv operatori privati.

Poate inca o data, se vede de ce intre statistica, demografie si imobiliare este o legatura intrinseca. Luand harta interna din articolul pomenit, desi prea putin nuantata se va vedea ca intre nivelul valorilor de tranzactionare imobiliare si „harta civilizatiei” exista legaturi care se continua in planul  activitatii economice si ideea poate continua prin extrapolare si intr-un plan politicianist.

Cred ca proverbul „la omul sarac nici boii nu trag” reprezinta o mentalitate pasiva chiar contemplativ mioritica care trebuie inlocuita cu una activa precum cea exprimata de expresia „omul sfinteste locul”. Departe de a face propaganda de vreun fel, lipsa apei si a canalizarii, modul in care sunt colectate deseurile in special in mediul rural (tot mai numeroase in produse nedegradabile sau toxice) vor genera costuri inclusiv in bugetul sanatatii sau mediului mult superioare fata de cele existente intr-o situatie de normalitate. In plus amortizarea unor investitii care sa elimine aceste lipsuri este rezonabila in plan economic iar efectele pozitive nu vor inceta sa apara. Multi vor invoca „mentalitatile arhetipale” faptul ca satul romanesc este imbatrinit insa ramane o dovada de luciditate, bun simt si vointa ca lucrurile sa fie schimbate. Metode de contracarare ale acestor atitudini pot fi aplicate si prin masuri pozitive si chiar prin realizarea unui sistem de impozitare coerent al proprietatii.

Ideile sigur nu lipsesc, insa materializarea unor inititative si banii ar fi problema. In locul investitiilor  si proiectelor nefezabile dar cheltuite anual cu toptanul cu beneficiari ascunsi in spatele unor firme din paradisuri fiscale, un proiect pe 5-7 ani de recordare a inca 25% din populatie ar fi realist si o tinta ca 95% populatie sa detina apa curenta in locuinta in 15 ani ar fi  de dorit. Nu putine localitati detin terenuri de fotbal cu vestiare moderne (cu sau fara dusuri sau grupuri sanitare functionale, piscine  si alte dotari exotice) in vreme ce locuitorii nu beneficiaza de apa curenta in locuinta. Poti promova „frunza”-ca brand la concerte de muzica, gale de box pe bani care ar echivala cu introducerea canalizarii si apei in 10 localitati, este poate normal insa nu neaparat si moral sa privezi cateva sute de copii si batrani de conditii sanitare decente.

Ce ar schimba o baie, o chiuveta in bucatarie in viata oamenilor?  Aceasta intrebare nu isi are rostul in anul (de  -diz-gratie) 2012.