Retrospectiva imobiliara 2013. Prognoze 2014. (0) Cadrul economic, politic, analiza elementelor nonimobiliare

Publicat pe Actualizat pe

Prima parte din aceasta retrospectiva este publicata si ultima. Ea reprezinta doar prezentarea unei analiza a elementelor ce influenteaza piata imobiliara. Va reamintesc ca prezentul articol se supune drepturilor de autor si citarea sursei/autorului sau linkului/legaturii este absolut necesara.

partea 1 Cadrul economic, politic si componente nonimobiliare (articolul de fata)
partea 2 Analiza imobiliara. Terenuri agricole, Rezidential (articolul urmator)
partea 3. Analiza imobiliara. Comercial Birouri Industrial (articol urmator)

1.       Cadrul economic si politic national.

Anul 2013 poate fi caracterizat ca un dans mediocru al mediului politic prin meandrele economice ca sa parafrazez un clasic in viata. Indicatorii de baza care reflecta starea economiei ar putea fi interpretati ca fiind acte ale unei bune guvernari doar in contextul in care consideram ca vremea buna pentru agricultura a adus o crestere semnificativa a PIB-ului. Una peste alta, rata in usoara crestere a somajului, privatizarile strategice esuate, numarul mare de insolvente, semnalele provenite din mediul financiar sunt in contrast cu alti factori precum o balanta de schimb comercial devenita in sfarsit si macar temporar pozitiva, iar intrarea unor fonduri europene si deblocarea axelor inchise in 2012 reprezinta de asemenea plusuri semnificative.

Romania ar fi avut avut sansa sa intrerupa acordul preventiv cu FMI insa, datorita mediului de permanenta incertitudine si instabilitate politica, a aparut nevoia unei plase financiare de siguranta. Ratingul de tara obtinut de la agentiile internationale specializate este unul deosebit de nefavorabil finantarilor independente. Desi exista semnale certe referitoare la indepartarea de zona crepusculara a recesiunii economice, mediul politic a excelat prin mediocritate si s-a aflat intr-o perpetua zona de conflict atat interna dar si cu organismele UE (cele care administreaza fondurile, comisia europeana, mecanismul de control si verificare a justitiei). Majoritatea constituita s-a autocimentat insa in conditiile unor deziderate care nu au favorizat mediul de afaceri, si nici nu au stimulat antreprenoriatul.

Reconstructia institutiilor importante, AVAS si directia antifrauda, a intirziat nepermis, riscand sa nu reinventeze nimic in acest domeniu si nici sa nu epureze un sistem destructurat, iar politicile statului continua se pozitioneze in relatia cu IMM-urile de pe pozitii de forta, in mod diferit fata de corporatisti, multinationale si anumite companii care realizeaza in mod constant afaceri cu administratia. Pe de alta parte modul in care marile proiecte de investitii sunt gestionate indeparteaza in multe situatii competitori de rangul intii (vezi si privatizarile CFR Marfa si Oltchim) lasand loc doar celor adaptati la realitatile balcanice. Interventia statului ca principal motor economic a creeat o economie care este departe atat de principiile capitalismului dar chiar si al altor sisteme, fiind mai degraba o economie “politocratica” in care functiile in cadrul structurilor statului  polarizeaza si subordoneaza cercuri de afaceri de unde si nemultumirile celor exclusi dar si nenumaratele conflicte de interese mentionate de institutiile specializate nationale (ANI) si ale UE.

Sectorul financiar tocmai a evitat o deriva la sfarsitul anului trecut (final 2012 inceput 2013) si a musamalizat impactul unor retele organizate de evaziune infiltrate inclusiv  fondul de garantare a statului (fngcimm), in care persoane cu rang inalt din diverse banci au fost atinse profund, etic si chiar penal. Dupa reduceri semnificative si simultane a punctelor de dobanda pe tot parcursul anului, Banca Nationala a sugerat, structurilor financiare pe care le supravegheaza, scaderea dobanzilor si relansarea creditarii. Mesajele furnizate de BNR, au subliniat indirect la sfarsitul acestui an (2013) ca activele toxice sunt in continuare cele ce produc efecte  asupra politicilor de creditare ale bancilor.  In fapt scaderea punctelor de dobanda a bancii nationale, a produs pe termen scurt efecte contrare celor scontate adica scaderea dobanzilor in cazul economiilor si conservarea conditiilor de creditare. Toate aceste elemente sunt in legatura cu provizoanele necesare a fi depuse in seifurile bancii nationale datorate descoperirii continue de garantii toxice fapt dovedit si de statisticile care pozitioneaza Romania pe locul I in Europa. Dealtfel sistemul bancar in contractie ferma in ultimii ani sub aspectul expasiunii orizontale se remarca doar prin comisioane cu un cuantum ce se pozitioneaza in topul european. Cu toate acestea scaderea dobanzilor in conturile populatiei va avea un efect, in deplasarea banilor din depozite catre activitati din sectorul economiei, prin activitati de antreprenoriat si probabil in sectorul imobiliar.

Economia este insa fragila atata vreme cat PIB-ul poate varia cu 3% in functie de cantitatile de precipitatii anuale (ma refer la sporul de productie agricola), atata vreme cat exportul de cereale in forma bruta, neprelucrata, a resurselor de gaze si petrol, lemnul sub forma de cherestea reprezinta un procent ce depaseste 10% din cantitatile de export dar care se regasesc in importuri de produse finite.  De asemenea produse primare provenite din combinatele siderurgice si industria auto reprezinta valori semnificative din procentul produselor de export, aceste fiind extrem de vulnerabile al atitudinile pietelor unde sunt furnizate. Fluctuatiile in aceste sectoare ar perturba extrem de nociv economia noastra care totusi nu are calitatea de a produce plusvaloare folosind resurse care nu necesita neaparat tehnologii costisitoare pentru a produce produse finite care dealtfel sunt importate.

Concluzia este evidenta si anume ca mediul economic este stigmatizat de lipsa unor strategii si programe intocmite de profesionisti, de  evolutiile si atitudinile politice la nivel national si regional, fapt care se observa si prin capacitatea redusa de atragere de investitii noi in special in infrastructura

2.       Elemente externe fondului imobiliar care influenteaza valoarea acestuia.

2.1 Infrastructura.

Retrospectiva 2013. Sub aspect transportului fluvial si maritim lucrurile nu au evoluat in mod semnificativ ci doar in mod minor din care am retinut achizitia pentru cursul mediu al Dunarii din tara a unor remorchere robuste si compacte ce pot fi utilizate si ca spargatoare de gheata.

Transportul feroviar prezinta in sfarsit interes. Este de (ne)inteles de ce a fost neglijat (inclusiv in ca si capitol in tratatului de aderare la CE) iar acum, apar primele proiecte pentru refacerea infrastucturii. Separarea in mai societati si devalizarea continua a acestora le-a dus in pragul colapsului poate tocmai pentru ca beneficiau de un patrimoniu ravnit. La nivelul anului 2013 nu s-a stopat fenomenul  furtului elementelor de siguranta circulatiei si este acum prezentata in mod fals ca fiind principala cauza pentru care viteza medie de transport feroviar este extrem de scazuta. (Bucuresti- Oradea viteza medie sub 50 km/h in timp ce aceiasi garnitura ruleaza pe tronsonul Bors-Viena la viteaza medie de 130 km/h). Un alt de exemplu este privatizarea CFR Marfa care s-a remarcat printr-o schimbarea regulilor in timpul derularii licitatiei astfel incat parte din competitori s-au retras in fata unui tratament inechitabil. In 2014 vor incepe proiecte de reabilitare a unor tronsoane insa in multe cazuri acestea prezinta costuri exagerate.

transportProiectiile de transport aerian in lipsa unei retele competitive de transport intern, se incapatineaza in creearea unor investitii majore cu fezabilitate indoielnica (aeroportul Brasov) sau deschiderea unor linii internationale de tranport aerian in orase de rang 2 (100.000 locuitori). Din punct de vedere al competivitatii, sub aspectul transportului aerian international in Romania exista premisele functionarii eficiente a 4-5 aeroporturi care sa fie sustinute de o infrastructura de conectare rutiera si feroviara (Bucuresti, Timisoara, Cluj, Iasi, Constanta, eventual Sibiu), neexcluzand existenta unor aeroporturi regionale insa cu investitii si competente compatibile de  a fi sustinute de comunitatile zonale. Aeroporturile nominalizate in mare parte au depasit  deja pragul de 1.000.000 de pasageri si ar fi capabile prin investitii coordonate sa furnizeze legaturi la nodurile de transport rutier si feroviar prin creearea de capacitati cargo aerian.  In acest sens investia la aeroportul Cluj Napoca in pista moderna de 2500 m se va prelungi si va ajunge la una de 3500 m dar in mod inevitabil aceasta va trebui consolidata cu capacitati de infrastructura si logistica pentru transport cargo si interconectare nodala.

Autostrazile sunt un subiect puternic mediatizat. Preturile fabuloase pentru 1 km de autostrada, scandalurile privitoare la proiectarea, executia, costurile dar si exproprierile de terenuri sunt subiecte de prim plan in media. Ultima si poate cea mai importanta modificare este data de modificarea inca o data a planurilor si prioritatilor de constructie a autostrazilor, care in multe cazuri reprezinta mai degraba interese politice, populiste decat o dezvoltare de infrastructura care sa sustina nevoiile economie. In ultimii 5 ani CNADR a cheltuit peste 60 mil euro pe planuri de fezabilitate, planuri care in cea mai mare parte sunt expirate la acest moment. Regionalizarea (facuta si pe criterii politice si clientelare) a schimbat traseele autostrazilor dand peste cap conventiile europene de transport la care este parte si Romania. Tronsonul din Coridorul IV de transport european (Sibiu-Pitesti) nu mai este o prioritate, fiind inlocuita de autostrada Sibiu- Brasov si asta doar pentru a justifica construirea unei “sosele de duminica” intre Brasov si Comarnic care va fi dealtfel cel mai scump tronson de autostrada din tara. In acelasi spirit costurile estimate pentru un tronson de autostrada care ar fi putut ramane o sosea rapida (Sebes Turda), au evoluate de la simplu la dublu in momentul in care aceasta a primit aprobarea din partea forurilor de finanatare europeana. In fapt ministerul care se ocupa de mari proiecte reprezinta o colectie de atitudini si strategii avocatesti care nu tin cont de reguli stabilite de expertii in planificarea si amenajarea teritoriului, si reconfigureaza o noua geografie cu proiecte benefice mai degraba bazinelor electrorale.

Prognoza 2014.  Continuarea investitiilor in sectorul rutier in special de autostrazi va continua doar pe sectoarele contractate si confinantate. Anul 2014 in baza informatiile detinute la aceasta data nu va aduce deschiderea de santiere noi poate cu exceptia sectorului Comarnic-Brasov si posibil Sebes Turda. Pot aparea elemente noi doar in sectoarele ce prevad finantarea cu fonduri provenite din CE. Acelasi lucru este prevazut si pentru infrastructura feroviera  (Vintu de Jos-Simeria, tronsoane din Constanta Bucuresti). Aeroportul de la Brasov este pe agenda investitiilor importante iar aproximativ 1/3 din valoarea necesara extinderii pistei de 3500 m (aeroportul Cluj Napoca) a fost asigurata din fondurile speciale aflate la dispozitia guvernului in anul 2013.

2.2. Resurse.

investitiiPetrol si gaze. Politica de redevente este in curs de modificare sau redefinire insa in urma intentiilor prezentate de administratie, marile companii au dat de inteles ca nu vor mai raporta si in viitor profituri precum cele din 2013 si in consecinta nu vor mai contribui in acelasi mod la finantele publice, ceea ce indica in mod clar ca politicile publice se fac cu acordul corporatiilor. Mai mult decat atat o companie din domeniul extragerii de gaze naturale a construit o fabrica de cogenerare de energie electrica bazata pe gaze naturale, energie electrica care poate fi exportata spre deosebire de gaz. Gazele de sist au primit unda verde pentru explorare si in acest sens fractiuni ale societatii civile si unele comunitati locale au reactionat in mod ferm, poate indreptatit, dar si ajutate de grupuri de interese. Este clar ca in afara, sensibilitatea fata de efectele posibile asupra mediului ale exploatarilor, mai exista si un fond politic, strategic si economic in care marele vecin de la est il are in zona. Dealtfel cele mentionate mai sus se suprapun peste deciziile luate la nivel international referitoare la esuatul proiect Nabucco si de interesele colosului Gazprom. Trecand peste aceste aspecte, punctul slab al acestor actiuni de explorare, se bazeaza pe lipsa de comunicare intre firmele licentiate sa desfasoare studii si prospectiuni, autoritati si proprietari si se manifesta in multe cazuri prin actiuni abuzive, la limita legii, in care cei prejudiciati sunt in principal cetatenii de rand.

Interesul in exploatarea metalelor neferoase a fost la randul ei resuscitata de actualii guvernanti. Au fost miscari strategice in legatura cu companiile ce detin licente de exploatare, mare parte dinacestea fiind pe “butuci”, acestea urmand a fi preluate dupa retete posibil similare cu cele in care RMCG a preluat Regia Autonoma a Cuprului Deva. Incercarile executivului de o obtine “green cardul” pentru Rosia Montana a intilnit o opozitie crescanda si justificata. Numarul protestarilor a crescut proportional, multi dintre acestia intelegand doar aspectele de natura ecologica ale proiectului. In fapt esenta nemultumirii societatii civile, informate, a constat in modul in care factorii responsabili in diverse etape ale proiectului au pus in bratele unui grup de interese localizat in spatele unei companii listate la bursa din Toronto, peste 80% din resursele de aur-argint, dar si de alte minereuri de interes strategic. Autorizarea, legalizarea unui fenomen care s-a realizat de multe ori in afara legii, cu largul concurs al decidentilor, se desfasoara de mai bine de 10 ani si a ajuns la punctul culminant, alimentate de un “lobby” eficient care a penetrat toate structurile statului. Fondul real al protestelor a s-a completat de modul in care oficialii au inteles sa ignore opiniile generale (Academie, Biserica, mediu stiintific, universitar, si de specialitate, membri de seama a societatii civile ) pentru a continua in mod ipocrit o campanie in care componenta politica este atostiutoare insa mai putin responsabila.

In rest politicile de redevente raman in urma nivelului european, asa dupa cum am spus, dictate mai degraba de lobbyul manifestat atat prin canale diplomatice dar si pe alte cai (vezi spre exemplu scandalul Ericsson 2012).

energie regenerabilaEnergia electrica a avut parte de un an zbuciumat atat de insolventa Hidroelectrica si tentativele unele cu iz penal ale “baietilor destepti” de repozitionare in acest segment. In plus deciziile ministrului de a modifica din nou regulile si de a reduce cuantumul platit certificatelor verzi- energii au fost motivat de supraautorizarile din acest domeniu ce pun sub semnul intrebarii coerenta strategiilor de dezvoltare durabila. Practic pe fondul unei legislatii favorabile, cu concursul autoritatilor capacitatea de energie “verde” –eolian/fotovoltaic furnizata conform agrementelor internationale a fost indeplinita cu 5-6 ani inainte de termenul prevazut. Efectele au fost resimitite prin plata in cota de energie electrica furnizata pe facturile consumatorilor insa si in plan funciar. Sute si mii de hectare de terenuri fezabile agriculturii au devenit subordonate parcurilor energetice, si nu toate construite in zone de fezabilitate si productivitate maxima.

Tot in sectorul de energie electrica in special transport si furnizare, s-a constatat ca unele firme privatizate, in urma cu cativa ani, nu au folosit fonduri proprii de investitii asa cum era prevazut de contractele de privatizare si ca investitiile au fost facute din incasari ceea ce demonstreaza inca o data ca privatizari s-au facut in mod deficient pentru stat. Extinderea capacitatilor hidroelectrice este in desfasurare (centrala de raul Olt) dar si multe alte microhidrocentrale amenajate pe cursuri de apa in zone montane. Asupra acestor ultime investitii sub aspectul impactului asupra mediului, mai ales in rezervatiile naturale, pot exista anumite semne de intrebare, studiile de mediu fiind in multe cazuri formale si reprezentand intentiile investitorilor. De asemenea se mai poate spune ca centrala Tarnita-Lapusesti (care este o investitie de tip tandem hidro-nuclear/diurn-nocturn), ramane o prioritate in agenda autoritatilor, existand tatonari cu finantatori din China.  Energia provenita din carbune ramane in aceiasi parametri, Complexul Energetic Oltenia (Rovinari, Motru) urmand a fi si el pe o agenda de modernizare posibil la pachet cu reactoarele 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda si pentru care in acest an au fost facuti pasi in vedera obtinerii unor finantari.

Prognoza 2014. In continuare va exista un interes crescand asupra sectorului minier in Transilvania si Maramures fiind vizate in special metalele neferoase. Exploatarile de cupru (Apuseni) dar si uraniu (Maramures, Covasna/Harghita) vor trece intr-o noua etapa. Actorii economici principali au in spate confruntari si actiuni ce au in spate interese transatlantice dar si estcontinentale. In schimb nu vor exista evolutii spectaculoae in domeniul sistemului de energie electrica, poate doar liberalizarea concurentei in sistemul energiei electrice si va aduce spasme si repozitionari, in care colosul Hidrolectrica va fi un jucator pasiv si mai degraba o tinta.

 2.3. Arii protejate, protectia mediului, poluare

Retrospectiva 2013.

Dupa o relativa aliniere la legislatia UE, an de an au aparut reglementari sau tentative care actioneaza in interesul investitorilor si in defavoarea mediului. Initiativa OUG 57 din august 2013 initiata de ministrul de resort in favoare diverselor interese imobiliare a fost oprita chiar de seful executivului pentru consultarea organizatiilor neguvernamentale. De asemenea metodologiile de atribuire a administratiei rezervatiilor protejate se face in baza unui concurs de dosare (de obicei cu un singur participant) si care in unele cazuri urmeaza zicala “lupul paznic la oi”. In fapt autoritatile de control ale ministerului de cele mai multe ori mimeaza aplicarea legii care este si ea mult prea permisiva cu agentii economici de cele mai multe ori. In acest context rezervatiile, albiile minore ale raurilor, gropile de gunoi, reciclarea sunt puncte in care se fac progrese extrem de modeste, fiind delatfel pasibili de a fi sanctionati de organismele europene ale caror acorduri nu le-am respectat asa cum dealtfel s-a intimplat si in 2012 cu certificatele de emisii de bioxid de carbon. Riscul de poluare a fost preluat si exploatat la maximum de activistii ecologisti si privitor la exploatarea gazelor de sist si in ce priveste grandoarea si intensitatea megaproiectului de la Rosia Montana. Daca in primul caz (gaze de sist) discutam si de inducerea unor opinii inca din faza de explorare, reactia unor comunitati locale a fost dura, alimentate si pe fondul unor miscari tectonice de suprafata neexplicate de la Izvoarele (Galati) ce au fost precedate de inundatii datorate in special defrisarilor  versantilor din ultimii 20 de ani. In cel de-al doilea caz (Rosia Montana) a fost de remarcat atitudinea ministrului mediului care a afirmat ca avizul de mediu va fi dat in cazul asumarii proiectului de parlament (!?). Cele intimplate confirma supozitiile care se reflecta in societate si anume ca opiniile specialistilor sunt dizolvate de deciziile politice, care de cele mai multe ori se incearca a a avea o asumare colectiva pentru evitarea responsabilitatii. In fapt proiectul de la Rosia Montana a fost demontat in urma cu cativa ani de Academia Romana care a apreciat ca exploatarea intensiva produce daune majore de mediu (explozibil, cianurarea unui lac imens aflat pe zone de fractura geormorfologica) nefiind un proiect de dezvoltare durabila datorita timpului scurt de exploatare (maxim 15 ani) .

Ministrul delegat pentru ape, paduri si piscicultura are o activitate care tulbura mai putin apele si mai mult padurile, sau mai bine zis afacerile cu lemn, in incercarea de protejare reala a fondului forestier. Romania avea in anii 1930 un fond forestier de aproximativ 30-33% din suprafata tarii, in 1990 acesta a ajuns la 26-28% iar acum estimarile se referal 20-22%. Cele 3 ha de padure care dispar in fiecare ora din Romania au reprezentat si un semnal tras inclusiv de Alteta Sa Printul Charles dar si de Greenpeace. Ministrul a trecut la realizarea unui nou Cod Silvic care introdus in Parlament a fost deja spoliat de interesele lobbystilor ale caror interese se intrepatrund cu cele ale parlamentarilor. Este cunoscut dealtfel ca exista parlamentari care sunt implicati direct si controleaza o parte din industriile de exploatare forestiera la nivel national. Fenomenul are deja o amploare extrema, autoritatile pierzind controlul, factorii responsabil fiind si ei implicati in defrisarea a mii de ha de padure intr-un sistem ce functioneaza de zeci de ani cu complicitatea tacita a tuturor guvernantilor.  In ceea ce priveste apele, exista in continuare multe nereguli printre care este de remarcat modul in care se face exploatarea albiilor majore si minore pentru balastiere. De asemenea s-au constatat nereguli de la faza de autorizare, proiectare si implementare in ceea ce priveste micocentralele hidrolelectrica amenajate pe versantele paraurilor alpine.

Prognoza 2014. Sunt extrem de putine semnale ca reglementarile si asa permisive ar putea fi aplicate cu fermitate. Este posibil insa daca exista o decizie ferma la varful politic ca macar jaful forestier sa poate fi restrans iar exploatarile sa fie monitorizate strict.

 2.4 Turism. Sanatate. Sport. Cultura.

Turism – in Romania turismul este conturat in mod clar in nise. Tursimul de business, de evenimente, tranzit, personal si cel de placere (”leisure&sightseeing”). Zonele cu pontential economic in special orasele mari sunt cele care genereaza turismul de business si cel profesional. Turismul de evenimente este axat in jurul oraselor universitare si evident zonelor de agreement insa pe tot parcursul anului pe cand cel datorat petrecerii si vizitarii se afla in siturile naturale (muntii, delta, litoral, statiuni montane, alte cateva zone de interes) si orasele cunoscute ca avand un patrimoniu propriu de monumente ( Sieben Burgen –Transilvania, manastiri Moldova, Maramures, etc) si sunt ocupate in perioada vacantelor de vara si ceva putin in cea de iarna.  Timpul de petrecere a unii turist este in scadere mai accentuate decat media europeana (raportul intre indici statistici: numarul de inoptari/numarul de sosiri). In mod paradoxal acest indice nu este in scadere semnificativa pentru turismul de nisa – evenimente, business, transit ci pentru turismul de placere si cauza este data inclusiv de pozitionarea geografica dar si a calitatii serviciilor turistice in special cele de pe litoral, unde turismul de weekend scade calitatea serviciilor in defavoarea celui “pausal”. Infrastructura pentru turismul de business si de evenimente, cel personal este de un nivel bun insa infrastructura de cazare in turismul de masa chiar daca este in crestere de calitate si cantitate are tarife prohibite in comparati cu litoralul vecin si la un nivel similar cu cele din statiunile insorite ale Mediteranei sau cele ale Alpilor insa la un nivel necompetitiv, ceea ce duce la o lipsa de interes turistic si care este completat de un element important: lipsa infrastructurii competitive de transport si legaturile internodale cu nordul, estul dar si vestul continentului .

Sanatate – infrastructura pe care se bazeaza serviciile de sanatate este in continuare invechita si exista doar in domeniul privat investitii semnificative. Majoritatea clinicilor, policlinicilor private, centre medicale, spitale  sunt insa mici si medii (exceptie existand in cateva centre medicale universitare mari, Sibiu). Laboratoarele medicale, cabinetele se afla in structure imobiliare medii si mici, insa se constata investitii in aceasta nisa. In Cluj o investitie din Oradea, spitalul Pelican se pare ca este in al 2 lea an de amanari si reprezinta un semn de intrebare. In plus spitalul regional este departe de a fi pe lista investitiilor desi amplasamentul (pus si el sub semnul intrebarii ca oportunitate) este stabilit. Investitiile de stat din domeniu sunt nesemnificative fiind un domeniu subfinantat dar si cu probleme in transparenta executiei financiare.

Sport – Anul 2013 a reprezentat din lipsa finantarii un minus al infrastructurii sportive de amploare. In s-au constata esecuri in proiectarea, executia unor stadioane altfel reusite architectural: Bucuresti, Cluj. Daca stadionul de la Bucuresti are probleme cu microclimatul necesar gazonului si cu acoperisul retractabil, la Cluj executia in graba pentru a fi inaugurate cu fast, parte din finisaje au inceput sa se deteriorez , iar unele dotari prevazute de proiectant necesare pentru un stadion de tip “UEFA elite” au fost omise asa dupa cum se laudau initial edilii. Ambele au insa probleme privitoare la modul in care este rezolvata afluirea, defluirea si securitatea celor ce participa la evenimente, ceea ce arata inca o data o viziune similara cu cea a plantarii unei flori in asfalt. Stadioanele de la Galati si Craiova mai au de asteptat finantari si de asemenea s-a anuntat realizarea unui proiect pentru o noua “polivalenta” in Capitala. Sala Polivalenta de la Cluj este in stare de conservare (in urma unor contestatii) dar lucrarile urmeaza a fi reluate in 2014.

Cultura – Patrimoniul ramane in aceleasi coordinate ministerul culturii fiind in acest an ocupat cu alte proiecte devenite arhimeditizate precum “afacerea Rosia Montana” si bazandu-se in lipsa finantarilor de la buget pe parteneriate si finantari private. Fondurile necesare restaurarilor sunt insuficiente insa nu exista nici pasi institutionali pentru punerea in valoare a patrimoniului.  Patrimoniul nu este protejat nici de lege si nici de unele autoritati locale, unele intervenind fie din ignoranta, fie prin complicitate in favoarea unor proiecte in care investitorii sunt protejati. Este deja de notoritate cazul Cathedral Plaza cand o hotarare definitiva a instantelor nu este aplicata si reprezinta o imagine elocventa a fenomenului.

Continuarea articolului:

partea 2 Analiza imobiliara. Terenuri agricole, Rezidential
partea 3. Analiza imobiliara. Comercial Birouri Industrial

Anunțuri

2 gânduri despre „Retrospectiva imobiliara 2013. Prognoze 2014. (0) Cadrul economic, politic, analiza elementelor nonimobiliare

    […] mai greu “digerabila” in formatul intreg. Analiza este constituita din 3 capitole 1. Cadrul economic si politic national 2. Elemente externe imobiliare care influenteaza evolutia acesteie. 3. Analiza 2013 si […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s