5i: Interactiuni, Inertii, Investitii, Imobiliare, I…..

Publicat pe Actualizat pe

Subiectul este atat de complex incat doar poate fi prezentat doar ca un mozaic de idei de vacanta, realizat si intr-o sarada sa zicem rebusistica pentru aflarea celui … de-al 5 -lea element.

Interactiunile si inertiile pe care le genereaza economia, spasmele din viata sociala, politica si financiara se repercuteaza direct in ceea ce inseamna investitiile si au ca efecte puternice de scurta sau lunga durata in imobiliare si in fapt in viata noastra. Este greu de inteles cum unii inteleg atat de greu ca imobilele unde locuim, birourile, fabricile, spitalele unde lucram,  magazinele unde ne facem cumparaturile, salile de spectacole, stadioanele, parcurile lacurile si padurile unde ne petrecem timpul liber reflecta calitatea vietii noastre, civilizatia si chiar nivelul nostru de educatie avand implicatii evidente si in sanatatea morala si fizica a societatii si persoanei. Este clar ca cei care au capacitatea de a lua decizii au o intelegere precara a acestor fenomene din  societate iar  lipsa sau unor strategii reale de dezvoltare in economie,  protectia mediului cu efecte in cresterea  calitatii vietii este (in)vizibila indiferent cate fonduri vor fi atrase si cheltuite haotic in programe (nationale si locale) necorelate.

Conform unei clasificari anacronice, dar corecte, interactiunile care se exercita in piata si investitiile imob iliare sunt pe termen scurt, mediu si lung. Spre exemplu daca fluctuatia cursului valutar este intr-un „dinte de fierestrau” abrupt aceste influente creaza doar stari de emotii in piata imobiliara ce se caracterizeaza prin fenomenul de „inghetare-dezghetare” a tranzactiilor si eventual modificarea parametrilor investitionali, iar in aceasta situatie riscul are un caracter speculativ. Elementele economice si financiare (criza bugetelor nationale, a finantarilor, a increderii in economie) genereaza situatii predictibile concretizate prin politici si prognoze care iti permit sa iei masuri de contracarare a riscurilor. Ce se intampla intr-un mediu impredictibil social sau politic precum cel existent acum in tara reprezinta evenimente de impact mediu de timp. Daca un moment de depresie, sau de ce nu de euforie politica, genereaza in plan economic, financiar si investitional miscarile superflue ale fluxurilor de capital cu impact de accentuata crestere/descrestere a fenomenului investitional (constatat odata cu aplicarea unor masuri economice ce au debutat cu introducerea cotei unice si in sens opus prin instabilitatea politica si reactivarea unor promisiuni populiste cu impact negativ asupra mediului privat posibil in dezacord cu tendintele politicilor si acordurile europene). Este evident insa ca aceste ultime 2 tendinte de pe termen mediu si lung reprezinta baza unor efecte inertiale ce se manifesta in investitii si imobiliare.

Despre inertia investitiilor in infrastructura voi lua in dicutie cel mai (ne)vizibil sector acela infrastructurii de autostrazi. In fapt, toate sectoarele de infrastructura din tara se evidentiaza fie printr-o retea de infrastuctura feroviara degradata, a costurilor mari de exploatare si intretinere sectorului energiei electrice, de retelele de distributie de gaz aflate la limita securitatii in multe orase, a infrastructurii de apa si canal invechita, a existentei a mult prea multe aeroporturi internationale cu piste poate prea scurte si fara dotari elementare si necesare si lista poate continua.

Revenind la politicile guvernelor (ce s-au perindat indiferent de culoarea politica) privitoare la autostrazi ele nu au reprezentat decat o sursa de promisiuni electorale si capital politic pe de o parte si o baza strategica de a irosi fonduri semnificative in nenumarate studii de fezabilitate si de a cheltui clientelar (ca sa nu spun a deturna) sume enorme din buget. Este si motivul pentru care UE nu ne-a tratat niciodata ca un partener serios in ceea ce priveste cofinantarea unor astfel de proiecte, cu atat mai mult cu cat toate proiectele avansate vizau prea putin interesul european si prea mult interesul dambovitean. In fapt coridoarele europene reprezinta propunerile adoptate si acceptate in interiorul UE pentru finantari in baza acordurilor de la Helsinki si Creta in care doar coridorul 4 trece pe la noi (din cele 10 si apoi 11 agreate) si asta doar pentru a nu ramane pe dinafara. Implementarea unui astfel de proiect ar fi trebuit sa fie o prioritate nationala inca din 1994 sau 1997 si corelata cu intrarea noastra in UE, insa interesele politice (meschine) lipsa  vointei politice si ale grupurilor de interese ne-au pastrat in afara trendului si cadrului general. Aparitia proiectelor TEN T i-au scos insa din letargie pe guvernanti si politicieni care in final au inteles ca Europa merge inainte si fara ignoranta acestora, insa si de aceasta data la momentul stabilirii culoarelor si nodurilor TEN-T interesele celor ce ne-au reprezentat nu au fost strategice, ci mai degraba electorale.

Cert este ca aceste proiecte de investitie in infrastructura au o inertie de actiune mare si ele aduc beneficii directe pe termen scurt, mediu si lung economiei si in speta sectorului imobiliar. Romania a pierdut si va pierde zeci de miliarde de euro doar pentru intarzierea unui astfel de proiect. Pe langa faptul ca ar fi stimulat economiile locale si nationale pornind de la sectorul privat de mica si medie anvergura, ar fi creat noi investitii externe si relocari ale firmelor din Europa occidentala. Un transport al  marfurilor de 10 ore nu este similar cu unul care dureaza cel putin 24 de ore atat sub aspectul costurilor cat si a impedimentelor ce in fluxurile de distributie. Lipsa apartenentei la spatiul Schengen si al autostrazilor a „rerutat” transporturile si oportunitatile economice prin zone care iata in scurt timp au sanse a ne ocoli in favoarea Serbiei, Croatiei, Bulgariei tari care chiar daca au problemele lor, incep sa le rezolve mai bine decat suntem noi in stare sa o facem. In plus schimburile economice cu Turcia si Orientul corelatate cu interesele regionale ale Germaniei si a restului Europei sunt in situatia de a gasi rute mai  eficiente si rapide insa mai putin pitoresti precum „pitorestile” parcari mioritice. Acum se vede in graba de a recupera timpul pierdut prin intirzierea realizarii coridorului 4 de conectare la sistemul de transport al europei centrale si vestice, insa este posibil ca multe rute de acum incolo sa ne ocoleasca si asta este o problema majora ce va genera o inertie nefavorabila in investitii si interactiuni inclusiv cu sectorul imobiliar. Europa sub aspectul transportului este fluida, economia Germaniei si Europei se reflecta si in traficul de pe autostrazi, aeroporturi si transport feroviar (care sunt practic arterele economiei) si care functioneaza eficient la cote precise aducand beneficii in toate sectoarele. Si asta in timp ce principala noastra preocupare il reprezinta traficul de weekend pe autostrazile spre mare si spre munte.  Oricum in iarna, primul viscol va inzapezi si bloca in nameti din nou psudo – autostrazile noastre si odata cu acestea economia tarii la fel ca si anul trecut, intrucat aceste noi autostrazi nu au iesiri, parcari si nimic din ceea ce ar trebui sa insemne un semn al normalitatii, ci doar ale trufiei si stupiditatii.

Astfel inchei oferind si ultimul indiciu asupra celui al 5 lea I.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s