exista moda in imobiliare?

Publicat pe 04/03/2013 Actualizat pe 04/03/2013

Evident, insa ea se manifesta in mai multe planuri. In primul rand voi evita sa comentez despre moda imobiliara de tip „can can” ale persoanelor publice si ma voi rezuma pe o analiza diferita si poate  inedita. Dupa interesul investitional spatiile de birouri sau terenurile agricole comasate reprezinta insa un trend si nu o moda. Despre moda insa putem vorbi cu lejeritate cand este vorba de cladiri.

E normal sa pornim din trecut si sa intelegem ca moda in imobiliare se poate intelege sub aspect stilistic ca fiind reprezentata de curente din arhitectura. Arhitectura antica, elena clasica, romanica, bizantina, araba si islamica, orientala stiluri precum cel gotic, renascentist, baroc, art deco si nouveax, neoclascicimul, bauhaus s.am.d. pot fi considerate curente arhitecturale sau chiar o moda pentru respectivele epoci. Barcelona, Paris, New York mai nou Singapore, Shanghai, etc sunt exemple de orase care contin elemente de arhitectura relevante pentru ceea ce poate insemna sau inseamna moda in stilurile arhitectonice. Pe de alta parte chiar daca de exemplu turnurile sau zgirie norii pot fi considerati la moda nu neaparat aceste constructii se integreaza in orice zona a unui oras. Exista exemple dar din pacate si suficente contraexemple care intaresc ca nu orice este la moda este neaparat necesar, util sau estetic.

In afara exteriorului si a modului cum arata cladirile, ar fi moda ca si componenta a vietii de zi cu zi si care se refera la aspecte functionale si constructive. S-a trecut de la locuintele ce beneficiau de incaperi cu acces subsecvent  cu ziduri groase si inaltimi mari la camere decomandate cu izolari termice si fonice din alt registru cu inaltime ceea ce a facut ca vechile cladiri sa fie considerate ca fiind purtatoare a unor deprecieri functionale. Materialele de constructii, tehnologiile implementate in sisteme de instalatii, furnizare de energie, automatizarile, reprezinta elemente noi de confort si performanta apreciate la constructiile de acum, fata de cele din trecut, acestea mai vechi fiind „demodate”. De asemenea este cunoscut ca in domeniul finisajelor exista o moda, care se poate compara ca evolutie cu cea vestimentara avand culori, modele si texturi ce se schimba periodic. Alte considerente tin cont de compartimentare sau dimensiuni. Spre exemplu marimea spatiilor de dormit este stabilita stiintific (lanturile hoteliere tin cont de aceste studii) si se refera la volumul de oxigen necesar pentru 1-2 persoane intr-un intervalul de timp, la volumul orar ce trebui reciclat s.a.m.d. Cresterea pretentiilor sub aspect igienic si sanitar s-a modificat enorm in ultimii 300 de ani insa relevant si fata de acum 30 de ani. Daca o baie era o dotare standard la ap. 2 camere in spatiile noi construite o toaleta de serviciu in plus este o necesitate, iar acum idealul sau poate moda este ca fiecare camera locuita sa detina o baie proprie pe langa toaleta/baia de serviciu. Am vazut case noi proiectate care desi au 4 dormitoare la etaj au o singura baie, care innglobeaza si vasul de toaleta, ceea ce sigur va clasifica aceste locuinte ca fiind „demodate” inca de la punerea in functiune. De asemenea spatiile de stocare a hainelor (dresingurile) pot fi considerate de unii un moft sau poate o moda, insa functionalitatea este evidenta si desi mai exista aspecte ce pot fi descrise ma opresc aici sa descriu felul in care exista o moda sub aspectul functional al unei locuinte.

Moda sub aspect social si financiar se manifesta prin etalarea statutului social si potentei financiar prin cumpararea/constructie de case in cartiere/zone la moda cu marimi ce exced nevoile reale de confort si chiar ale luxului. Au aparut astfel supradimensionari si aberatii constructive, solutii arhitectonice exotice si total nefunctionale, elemente aberante. Oricum statutul multor astfel de fosti potenti financiar s-a schimbat si cladirile cu costuri exorbitante, acum la vanzare, nu au cumparatori nici la jumate pret, au costuri mari de intretinere si nu sunt functionale, adica chiar demodate in cele mai multe cazuri. In fapt aceste cladiri s-au demodat odata ce criza economica nu a mai putut sustine si produce o clasa sociala similara. Exista deja in piata o multime de oferte care reflecta aceasta situatie.

Dupa ce moda a trecut lucrurile ce au valoare se separa in vintage si kitsch. Vintage-ul corespunde in imobiliare la invechirea sub aspect arhitectonic sau functional iar kitsch reprezinta o demodare datorata trufiei si risipei. Datorita caracterului chiar si secular al constructiilor, spre deosebire de moda vestimentara,  ele sunt si vor fi dovezile cele mai elocvente ale caracterului ce a guvernat aceste timpuri.