concubinaj: urbanism politica = ghiveci imobiliar

Publicat pe Actualizat pe

Finalul de an va cuprinde o trilogie retrospectiva a componentelor macroimobiliare referitoare la urbanism si politica, infrastructura,  proiecte si banii irositi precum si la administrarea resurselor: paduri, exploatari, rezervatii.

Mixajul intre factorii tehnici in dezvoltarea urbana si politica exista de sute sau mii de ani la nivelul comunitatilor din toata lumea, reprezinta un element de echilibru intre reprezentarea nevoilor comunitatii  la un moment dat  si posibilitatile si directiile rationale de dezvoltare urbane. Echilibrul dintre aceste parti, civilizat si rational, este in toate partile lumii brazdat de conflicte sau scandaluri inlcusiv de coruptie, insa, la noi, izul este specific si generalizat.

Acest subiect vine dupa semnale trase in mod continuu de cei care au fost implicati direct prin decizii in investitii imobiliare in schimbarea fetei orasului Cluj Napoca, semnale cunoscute de ani buni dar  tratate prin ignorare sau ignoranta de cei ce le primeau (presa, politicieni, sau cei in drept). Scoase de pe un raft prafuit al unui ziar va supun atentiei 2 articole din 2008 (http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/atac-la-arhitecti–32819.htmlhttp://ziuadecj.realitatea.net/administratie/noul-moina-a-ajuns-la-urbanism–27867.html) si eventual articolul de pe blog intitulat https://evaluarecluj.wordpress.com/2011/09/29/investii-amplasamente-si-ambitiile-personale/. Numai o intamplare, a determinat scoaterea la lumina a acestor situatii.

Fara a incerca sa adaug noi ingrediente intr-o oala care fierbe mocnit, subiectul propus nu are cum sa nu aiba si interpretari politicianiste, desi este ultimul aspect pe care il vizez. Deciziile majore urbanistice din Consiliul Local se realizeaza cu avizul CTATU al carui regulament il gasiti aici. CTATU ar trebui sa fie o comisie care reprezinta gardianul PUG-ului (legea locala a urbanismului),  al societatii civile si bunului simt insa asa dupa cum razbate si din articolele de mai sus rezulta in mod clar ca este vorba de o cumetrie care se realizeaza intre decizia tehnica avizare (CTATU) si decizia politica (Consiliul Local). Regulamentele si legislatia (nerespectate in fond de cele mai multe ori), corect intocmite, insa nu destul de riguros, prevad ca decizia urbanistica sa fie avizata tehnic, imbracand astfel intr-o nota tehnocrata si de legalitate tehnica o decizie politica si dand o acoperire legala unor decizii ce altfel ar putea fi contestata uneori de corpul profesional al expertilor din domeniu (vezi informatii privitoare la procesul intentat autoritatilor in cazul  Cluj Arena si prezentarea protestului arhitectilor precum o delatiune). Practic atata vreme cat insusi CTATU are o structura numita si pe baze clientelare sau afiliatiilor politice in interiorul carora se realizeaza „trocuri” privind avizarile acesta nu face decat sa deturneze rolul de garant si arbitru facand din acesta un instrument ale intereselor de grup in mana politicienilor fiind in fapt si o umbrela confortabila de protectie a deciziilor in fata societatii civile. Mai mult, noutatile legislative din domeniu permit arhitectului sef (subordonat primarului) si edilului sef sa evite inclusiv aceasta procedura. Noua decizie se bazeaza pe buna credinta, profesionalismul celor de doi factori de decizie, initiativa luata aparent pentru inlaturarea unor termene birocratice,  reprezenta si o portita noua pentru acei care stiu sa deschida  usile dosnice ale legislatiei. Acuzand sistemul si pseudopartizanatul celor 2 componente in bloc, nu acuz CTATU in general sau consilierii locali in toate deciziile luate insa pot compara situatia cu un meci in care arbitrul fluiera corect pe tot parcursul partidei mai putin in ocaziile in care se stabileste si rezultatul final, rezultat care este identic cu cel dat de pariorii din culise.

Consecintele, din pacate sau poate nu, au avut doar repercursiuni negative de imagine meritate asupra celor  2 institutii ale administratiei clujene, aceste dezvaluiri fiind  doar varful icebergului. Oricate premii, certificari, diplome ar prezenta meritate sau nu raman cele 2 evenimente cu iz penal, iar cei ce cunosc situatia stiu ca acestea sunt doar reprezentative pentru cel e 2 institutii. Este Cluj Napoca oaia neagra a administratiei? In mod cert nu, orase  si judete precum Brasov, Constanta, Iasi, Baia Mare, Craiova, (parca Ramnicu Valcea si Arad) ca sa enumar din memorie situatii aflate pe agenda organelor de ancheta penala cu rezultate concretizate sau nu beneficiaza de  intelegerile de multe ori transpartinice ale grupurilor de interese. Scandalurile privitoare la parcurile, turnurile, catedralele, bulevardele din Bucuresti indica ca situatia nu este una particulara ci mai degraba una generalizata.

De aceia consider ca adevaratele consecinte nu sunt in planul credibilitatii si imaginii unor astfel de autoritati ci practic in repercursiunile pe care le aduce urbei si comunitatilor, iar dovada sta ghiveciul imobiliar din localitatile mici si mari de pe intreg teritoriul tarii.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s