o idee traznita si nu prea: mallurile administrative

Publicat pe Actualizat pe

In baza experientei avute cu unele sedii ale „deconcentratelor”, am constatat ca acestea fie aveau locatii nepotrivite, fie acestea sufereau disfunctii majore constructive, neadaptate numarului de angajati si tipului de activitate perturband chiar viata cotidiana a vecinilor. Multe dintre aceste imobile au fost achizitionate, inchiriate sau convertite la costuri „speciale” si astfel s-a infiripat o idee.
Problema. Cum ar arata un mall administrativ (care sa grupeze atat deconcentratele dar si alte sedii ale executiei si administratiei in teritorii, ce avantaje si dezavantaje ar avea, si ce implicatii ar exista? Este oare o idee nastrusnica? si daca merita analizata? Eu spun ca da, macar ca un exercitiu de logica.
Demonstratia. Pro. Existenta a multe organizatii si agentii finantate de contribuabili, fiecare cu sedii proprii si aparate administrative paralele, pune probleme asupra eficientei functionarii si administrarii resurselor in mod eficient. Suma acestor proprietatilor imobiliare detinute este de zeci de milioane de euro in fiecare judet, costurile de administrare fiind si acestea semnificative. Daca am insuma spre exemplu costurile de conversie la achizitia cladirilor, cu valoarea proprietatilor si cu costurile de administrare a acestui fond imobiliar si am compara valoarea de piata a acestor active, rezulta inca odata ca statul este un risipitor al banului public, prost administrator ca proprietar imobiliar (chiar daca am evita influentele imobiliare din anii 2007-2008). Stim cum s-au facut multe din aceste achizitii, stim ca in multe cazuri chiriile, licitatiile si achizitiile au fost total in afara normalitatii si evident exista multe astfel de exemple. Dealtfel aceasta meteahna a atins toate domeniile de patrimoniu imobiliar de la CFR, Sindicate, intregi statiuni turistice ceea ce dovedeste ca nu exista o lege coerenta sau solutii pentru administrarea patrimoniilor imobiliare.
In acest context, si nu numai, poate aparea necesitatea existentei unui mall administrativ sau al administratiei (poate fi denumit si cluster, parc), in care serviciile si agentiile deconcentratelor si nu numai sa fie gazduita intr-o complex de cladiri de birouri cu larg acces si pentru public, cu restaurante, cu firme si servicii diverse dar si specializate activitatilor specifice. In afara posibilitatii optime a administrarii resurselor, servicii de arhivare, administrare parcului auto printr-un sistem rent-a-car, restaurante-catering, supraveghere si paza, biblioteca legislativa comuna dar si publica, reprezentante ale institutiilor financiare, aceasta structura ar putea reprezenta in afara unei economii materiale si realizarea unei locatii unde publicul chiar daca ar fi plimbat de la o institutie la alta, aceasta s-ar realiza in cadrul aceleiasi structuri. Reteaua informatica, administrarea si optimizarea spatiilor, a resurselor umane, accesul optimizat la mijloace de transport inclusiv in comun, parcarile dar si spatiile deschise ar putea aduce beneficii tuturor. In afara timpului de lucru, in continuarea exploatarii si folosirii optime a imobilului, spatiile publice pot fi folosite pentru promovarea artei, culturii si alte evenimente ale societatii. Deja argumentatia este utopica si pare naiva, insa raman la ideea ca un stat eficient se poate comporta ca un holding sau o multicorporatista administrand eficient si responsabil articulatiile sale de executie asa cum mediul privat o face. Asta, insa, intr-o societate normala, sanatoasa.
Contra In continuarea exercitiului de logica am sa aduc si contraargumente. Este posibil ca aceasta suprastructura administrativa sa devina un monstru o realizare precum cea a lui George Orwell in cunoscutul roman 1984 in cazul unei devieri de la fragila democratie spre dictatura. In zilele noastre cele mai mari amenintari vin din partea birocratiei, a traficului de influenta, coruptiei, selectia prin partis pris-uri ale furnizorilor de servicii astfel incat orice schimbare politica risca sa produca un tsunami la acest nivel fata de valurile mici create in acest moment de fiecare agentie in parte. Mai mult decat atat constructia si administrarea risca devina mare gaura bugetara, un mijloc de manipulare politica, in risipa generalizata si in conditiile in care managementul nu este competitiv ci doar unul convenabil celui care detine puterea, indiferent cine este acesta.

Concluzie. Exemple. In contextul reducerii cheltuielilor bugetare, la nivel national, o astfel de idee este sigur benefica insa nu cred ca oportuna la acest moment. Intr-un stat modern, reformat si mai putin corupt ideea este fezabila si reprezinta posibilitatea modernizarii continue, a modificarii structurii administrative in mod dinamic fara discrepante si mari deficiente de functionare, precum lipsa de angajati si de spatii (care pot fi reconvertite, adaptate) noilor nevoi, gestionarea patrimoniului etc. Este evident ca exista institutii care nu au ce cauta in aceasta structura administrativa ci poate doar reprezentate (justitia, regiile si exemplele pot continua) insa nu vad de ce spre exemplu agentia nationala de dezvoltare regionala nord vest se afla la 15 km de cluj iar costul inspectoratului judetean scolar cluj va costa 6.000.000 euro.

Totusi contextul unei noi dezvoltari administrative in regiuni poate reinventa si reinventaria si moderniza nevoile reale ale statului si a institutiilor sale, a modului de administrare a patrimoniului iar aceasta trebuie sa inceapa de la un cadru normativ si legislativ coerent.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s