ghetoul intre social si imobiliar

Publicat pe Actualizat pe

GHETÓU s. n. cartier al unui oraș în care erau forțați să trăiască evreii din unele țări. ◊ cartier al unui oraș unde era (este) obligat să trăiască un grup al populației de o anumită rasă, naționalitate sau religie, ca urmare a discriminării. (< it., fr. ghetto) aceasta este definitia gasita.

Despre definitie

Ghetourile in acceptiunea dictionarului au existat de sute chiar mii de ani si exista si in continuare sub denumiri diverse fiind cartiere chinezesti, magrebiene, indiano-pakistaneze, porto-ricane s.a.m.d. in toate orasele cosmopolite ale lumii in special in statele care promoveaza valorile occidentale, unde emigratia este mai intensa. E ceva ce nu se potriveste cu aceasta definitie si anume faptul ca in prezent termenii „fortati si obligatia” este inlocuita cu „constrangere sau localizare” in cele mai multe cazuri.

Alte conotatii

In mod real comunitatile etnice de imigranti s-au localizat in zone conforme cu puterea lor financiara, si din aceste zone si-au creat cutume, microeconomii specifice cu implicatii si in ceea ce priveste dezvoltarea imobiliara specifica. Astfel prezenta moscheilor, minaretelor in Europa occidentala nu mai este un eveniment senzational. Asociarea acestui fenomen ca precursor al globalizarii, conflictul civilizatii cu religii diferite poate avea doar un sambure de adevar insa reprezinta o abordare gresita. Paradoxul il reprezinta insa situatiile ivite si rezolvarile acestora provenite din nevoi diferite atat ale societatilor islamice cat si a democratiilor occidentale exemplu fiind purtarea/nepurtarea voalului (burqa sau niqab) in locurile publice.

Social

Implicatiile sunt majore atat in plan social iar acum comentariul se localizeaza in jurul specificului national si a fenomenului local. Daca in Bucuresti exista asemanari puternice cu modelul capitalelor europene in orasele mai mari din tara nu se pot afirma ca exista zone predilecte ale gruparilor etnice provenite din diverse tari precum tarile arabe sau China, acestia locuind eterogen fara sa schimbe specificul zonei. In schimb in ultimii ani grupuri de etnie tiganeasca au creat zone exclusive osciland de la lux, kitsch si opulenta la saracie si subzistenta. Sigur, cred ca nu gresesc si exprim o opinie personala dar nerasiala afirmand ca nativ acest popor traieste marginit de cutume si legi comunitare proprii si doar tangential fata de legile societatii. In fapt taberele de nomazi romani, bulgari si din alte zone precum cei din zona slava dar si din potpuriul natiunilor balcanice se intand in Franta si Italia iar autoritatile le-au tolerat in spiritul in care acestea nu reprezentau o noutate comportamentala fata de imigrantii din zona magrebiana si submagrebiana. Incercarile autoritatilor de intruziune a fost taxata ca o reducere a drepturilor omului de diverse organizatii si conduceri politice si incurajate de curentul dreptei nationale.

Imobiliar

Implicatiile in plan imobiliar sunt insa spectaculoase si acest lucru nu se poate contesta, preturile netinand seama in mod direct de rasa, etnie sau conditie sociala ci de ceea ce ofera in ansamblu o zona: infrastructura si servicii aferente ale acesteia, facilitati de transport, securitate, institutii de administrare si sanatate de calitate si alte elemente cunoscute. Este clar ca acesti parametri pentru zonele expuse mai sus difera de la zona la zona iar modul in care aceste grupuri interactioneaza cu acesti factori si vor determina schimbari imobiliare specifice, astfel aparitia acestor diferente de valori in cartiere etnice fata de celelalte zone devine explicabila.

Istoria noastra nu poate ignora ca eliberarea din serbie, iobagie sau cum i se mai spune nu este similara cu eliberarea din robie iar satele din spatiul romanesc au pastrat si ele aceste „tare” ale trecutului. Si astazi exista zone periferice din cadrul satelor locuite doar de populatie tiganeasca si reprezinta acceptiunea rurala de ghetou. Poate in mod similar exista zone in Bucuresti (ex: Ferentari) dezvoltate istoric pe astfel de modele, in Cluj au fost zone din cartierul Iris insa acum este estompata aceasta amprenta. Chiar si terenurile si casele din vecinatatea zonei Pata Rat, groapa de gunoi a Clujului au de suferit atat din considerente de vecinatate, poluare dar si din considerente ce tin de modul in care aceasta zona este administrata de autoritati.

Pata Rat – Cluj – studiu de caz

Ceea ce este insa ingrijorator si cred ca reprezinta o provocare reala a autoritatilor locale este zona Pata Rat care este deja o problema cunoscuta si de autoritatile europene. Colonia a aparut in urma faptului ca groapa de gunoi a orasului era o sursa de materiale reciclabile, s-au bunuri abandonate in oras. Oameni nevoiasi, fara locuinte sau la limita subzistentei si-au gasit utilitatea in zona cu acceptul tacit a celor care o exploatau si prin ignorarea timp de mai bine de 10 ani de catre autoritati (incepand cu administratia Funar) . Fenomenul a luat amploare dupa 2007, au fost tentative nereusite de asanare a zonei si exista intentia ca autoritatile sa controleze fenomenul, insa datorita amplorii acestuia situatia pare ca va avea un termen de rezolvare „sine die„. Exista totusi o dilema a autoritatilor si anume realizarea unei „colonii” – inclusiv prin montarea de module de locuit si infiintarea unor forme de asistenta sociala si de invatamant care sa tina totusi la distanta de oras o populatie mereu crescanda, dar care nu are documente  legale  de identitate sau locuire, neplatitoare de impozite, in unele cazuri generatoare de infractiuni, unele din ele soldate cu vatamare corporala sau sa incerce sa relocheze prin dispersie aceasta populatie in continua crestere (atat prin natalitate dar si prin aparitia altor persoane). Inchiderea acestei gropi de gunoi de la Pata Rat, amanata in mod repetat se prefigureaza prin infiintarea intr-o zona a comunei Feleac a unei gropi ecologice bazate pe modele europene certificate, iar aceasta ar insemna depopularea acestui sit in acceptiunea autoritatilor. Fara o sustinere, reintegrare, metode moderne de relocare aceasta zona ar putea deveni o problema sociala majora a orasului, prin prisma celor expuse in considerentele sociale mai sus.

De la Favela – Rio la Christiania – Copenhaga prin Pata Rat – Cluj

Cartiere sarace (favele) din Rio de Janeiro dar zone extrem de pitoresti, nesigure, pline de interlopi si-au pus amprenta asupra orasului, nu demult in 11.2010 autoritatile fiind nevoite sa incerce sa preia controlul asupra 9 astfel de zone. Astfel de Favele dar cu alte denumiri se regasesc in Africa de Sud, Mexic, si zone din Asia. Variante europene sunt multiple insa de departe Copenhaga prin Christiania care este o „enclava” urbana extrem de exotica si mult diferita de periferiile Amsterdamului sau altor orase „civilizate” in care consumul drogurilor si alte activitati la limita legii sunt relativ tolerate, locuitorii acestei zone neplatind taxe statului. Una peste alta Clujul, are si el prin aceasta zona Pata Rat, un reper similar insa ignorarea acestei mosteniri si pasarea ei dintr-o administratie in alta poate deveni o problema majora in timp.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s